opțiuni
  • info
2 intrări
19 definiții

Explicative DEX

pâca i vz pâc1

PÂC interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă: a) sunetul exploziv surd produs de fumători când trag fumul din lulea sau din țigară; b) sunetul produs de o lovitură dată cu un corp tare; pac, poc; c) sunetul produs de un fir de ață, de o sfoară, de o coardă etc. când se rupe. – Onomatopee.

PÂC interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă: a) sunetul exploziv surd produs de fumători când trag fumul din lulea sau din țigară; b) sunetul produs de o lovitură dată cu un corp tare; pac, poc; c) sunetul produs de un fir de ață, de o sfoară, de o coardă etc. când se rupe. – Onomatopee.

pâc1 [At: CREANGĂ, P. 131 / V: pâca / E: fo] (Are) 1 i Cuvânt care redă sunetul exploziv, surd, produs de fumători când trag fumul din lulea sau din țigară. 2 sf (Reg; îf pâca) Lulea. 3 i Cuvânt care redă sunetul produs de o lovitură dată cu un corp tare Si: poc. 4 i Cuvânt care redă sunetul produs de un fir întins, de o coardă care se rupe.

pâcă sf [At: REV. CRIT. III, 162 / Pl: pâce / E: nct] 1 (Trs) Femeie mică de statură. 2 (Reg) Termen de alint la adresa fetelor sau copiilor.

PÎC interj. Onomatopee, adesea repetată, care redă: a) sunetul exploziv surd produs de fumători cînd trag din lulea sau din țigară. Moș Nichifor își aprinde luleaua... și pîc, pîc! pîc, pîc! din lulea. CREANGĂ, P. 131; b) sunetul produs de o lovitură dată cu un corp tare; pac, poc. Ia o drughineață groasă, de stejar, în mînă... și pîc! la tîmpla dracului cea dreaptă, una! CREANGĂ, P. 55; c) sunetul produs de un fir de ață sau de sfoară, de o coardă etc., cînd se rupe. Cînd să strîngă nodul, pîc! se rupse ața. ISPIRESCU, L. 55.

PÂC interj. (se folosește pentru a reda zgomotul produs de fumători, când trag fumul din țigară sau din pipă). /Onomat.

pîc interj. care arată huĭetu celuĭ ce fumează o țigară saŭ o lulea pe sfîrșite saŭ încearcă s’o aprindă: ĭar el „pîc-pîc” îșĭ aprinse luleaŭa. Maĭ rar. Poc: poc cu cĭomagu în capu luĭ! Hop, na: pîc! se rupse ața!

pîc-pîc, V. pîc.

Ortografice DOOM

pâca/pâca-pâca (reg.) interj.

pâca/pâca-pâca (reg.) interj.

pâc/pâc-pâc interj.

pâc-pâc v. pâc

pâc-pâc v. pâc

pâc/pâc-pâc interj.

pâc(-pâc) interj.

pâca(-pâca) interj.

Etimologice

pîc interj. – 1. Imită zgomotul unui pocnet sau al unei rupturi. – 2. Imită zgomotul produs de fumatul cu pipa. Creație expresivă. – Der. pîcă, s. f. (Mold., pipă, lulea); pîcîi, vb. (a fuma din pipă).

Sinonime

PÂCĂ s. v. lulea, pipă.

pîcă s. v. LULEA. PIPĂ.

Arhaisme și regionalisme

pâcă, pâce, s.f. (reg.) 1. femeie mică. 2. termen dezmierdător la adresa fetelor și a copiilor.

Intrare: pâc
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • pâc
pâc-pâc interjecție
compus
  • pâc-pâc
pâca interjecție
interjecție (I10)
  • pâca
Intrare: pâcă
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâcă
  • pâca
plural
  • pâce
  • pâcele
genitiv-dativ singular
  • pâce
  • pâcei
plural
  • pâce
  • pâcelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pâcinterjecție

  • 1. adesea repetat Cuvânt care redă: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Sunetul exploziv surd produs de fumători când trag fumul din lulea sau din țigară. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Moș Nichifor își aprinde luleaua... și pîc, pîc! pîc, pîc! din lulea. CREANGĂ, P. 131. DLRLC
    • 1.2. Sunetul produs de o lovitură dată cu un corp tare. DEX '09 DLRLC
      sinonime: pac poc
      • format_quote Ia o drughineață groasă, de stejar, în mînă... și pîc! la tîmpla dracului cea dreaptă, una! CREANGĂ, P. 55. DLRLC
      • format_quote Cînd să strîngă nodul, pîc! se rupse ața. ISPIRESCU, L. 55. DLRLC
    • 1.3. Sunetul produs de un fir de ață, de o sfoară, de o coardă etc. când se rupe. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.