2 intrări
11 definiții
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OSTRACIZA, ostracizez, vb. I. Tranz. A înlătura pe cineva din viața publică, dintr-un colectiv; a proscrie; a exclude, a exila, a persecuta. – Din fr. ostraciser.
OSTRACIZA, ostracizez, vb. I. Tranz. A înlătura pe cineva din viața publică, dintr-un colectiv; a proscrie; a exclude, a exila, a persecuta. – Din fr. ostraciser.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Iris
- acțiuni
ostraciza vt [At: SADOVEANU, E. 53 / Pzi: ~zez / E: ostraciser] 1 A înlătura pe cineva din viața publică, dintr-un colectiv Si: a proscrie. 2 (Pex) A persecuta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OSTRACIZA, ostracizez, vb. I. Tranz. A proscrie, a scoate, a înlătura din viața publică pe cineva; a persecuta. A fost de fapt ostracizat de contemporani și pus sistematic în umbră. SADOVEANU, E. 53.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OSTRACIZA vb. I. tr. A alunga pe cineva din viața publică; a exclude; a persecuta. [< fr. ostraciser].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OSTRACIZA vb. tr. a alunga (pe cineva) din viața publică; a exclude; (p. ext.) a persecuta. (< fr. ostraciser)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A OSTRACIZA ~ez tranz. 1) (persoane) A exclude din viața publică, persecutând. 2) fig. (cuvinte sau expresii) A scoate din uz cu ostentație, considerând nedorit. /
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ostraciza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ostracizez, 3 ostracizează; conj. prez. 1 sg. să ostracizez, 3 să ostracizeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ostraciza (a ~) vb., ind. prez. 3 ostracizează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ostraciza vb., ind. prez. 1 sg. ostracizez, 3 sg. și pl. ostracizează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OSTRACIZA vb. v. surghiuni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OSTRACIZA vb. (JUR.) a alunga, a exila, a goni, a izgoni, a proscrie, a surghiuni, (livr.) a relega, (înv.) a urgisi. (L-a ~ din țară.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
ostraciza, ostracizezverb
- 1. A înlătura pe cineva din viața publică, dintr-un colectiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- A fost de fapt ostracizat de contemporani și pus sistematic în umbră. SADOVEANU, E. 53. DLRLC
-
etimologie:
- ostraciser DEX '09 DEX '98 DN