13 definiții pentru ospătărie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OSPĂTĂRÍE, ospătării, s. f. (Înv. și pop.) Birt; han (cu birt). – Ospătar + suf. -ie.

OSPĂTĂRÍE, ospătării, s. f. (Înv. și pop.) Birt; han (cu birt). – Ospătar + suf. -ie.

ospătărie sf [At: (a. 1600) IORGA, S. N. 59 / V: (înv) ospet~, (reg) us~ / Pl: ~ii / E: ospăta + -ărie] (Înv) 1 Ospitalitate. 2 (Pop) Han cu birt. 3 (Pop) Birt. 4-5 (Aripă sau) casă a unei mănăstiri rezervată de obicei găzduirii oaspeților și călătorilor Si: arhondaric. 6 Instituție în care erau internați bătrânii, infirmii fără familie Si: azil.

OSPĂTĂRÍE, ospătării, s. f. Birt; han (cu birt). Aci avem și ospătărie: cea mai bună ospătărie din ținut. SADOVEANU, O. VII 78. Aceste schituri sînt totdeodată ospătării pentru închinătorii ce trec pe aici la Ierusalim. BOLINTINEANU, O. 293.

OSPĂTĂRÍE ~i f. reg. Local de alimentație publică (mai modest decât cafeneaua). [G.-D. ospătăriei] /ospătar + suf. ~ie

ospătărie f. birt: ospătărie populară.

ospătăríe f. (d. ospătez). Restaurant, locandă, birt. Vechĭ. Ospitalitate.

restauránt-ospătăríe s. n. Restaurant cu specific de birt ◊ „La Călărași și Alexandria s-a deschis câte un restaurant-ospătărie. Sc. 8 V 62 p. 1 (din restaurant + ospătărie)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ospătăríe (înv., pop.) s. f., art. ospătăría, g.-d. art. ospătăríei; pl. ospătăríi, art. ospătăríile

ospătăríe s. f., art. ospătăría, g.-d. art. ospătăríei; pl. ospătăríi, art. ospătăríile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OSPĂTĂRIE s. birt, (Mold. și Transilv.) făgădău, (înv.) locantă, tractir. (A mîncat la o ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ospătăríe, ospătăríi, s.f. (înv. și pop.) 1. birt; han. 2. aripă a unei mănăstiri pentru oaspeți și călători; arhondaric. 3. azil pentru bătrâni.

Intrare: ospătărie
ospătărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ospătărie
  • ospătăria
plural
  • ospătării
  • ospătăriile
genitiv-dativ singular
  • ospătării
  • ospătăriei
plural
  • ospătării
  • ospătăriilor
vocativ singular
plural

ospătărie

etimologie:

  • Ospătar + sufix -ie.
    surse: DEX '98 DEX '09