14 definiții pentru ortodoxism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORTODOXÍSM s. n. 1. Confesiune creștină ortodoxă. 2. Calitatea de a fi ortodox (2). 3. Doctrină literară și ideologică românească din perioada interbelică; înclinare spre cultivarea temelor și motivelor religioase ortodoxe. – Ortodox + suf. -ism.

ORTODOXÍSM s. n. 1. Religia creștină ortodoxă. 2. Calitatea de a fi ortodox (2). 3. Doctrină literară și ideologică românească din perioada interbelică; înclinare spre cultivarea temelor și motivelor religioase ortodoxe. – Ortodox + suf. -ism.

ORTODOXÍSM s. n. Religie creștină ortodoxă.

ORTODOXÍSM s.n. Religia creștină ortodoxă. [< ortodox + -ism].

ORTODOXÍSM s. n. 1. ortodoxie (2). 2. calitatea de a fi ortodox (1). (< ortodox + -ism)

ORTODOXÍSM n. 1) v. Religia creștină ortodoxă. 2) Caracter ortodox. /ortodox + suf. ~ism

ortodoxism n. religiunea cea ortodoxă a Bisericii răsăritului.

*ortodoxíe f. (vgr. orthodoxía). Calitatea de a fi ortodox, pravoslavie, Religiunea greco-orientală (în opoz. cu catolicizm). – Și ortodozizm n.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ORTODOXÍSM s. v. ortodoxie.

ORTODOXISM s. (BIS.) ortodoxie, (înv.) pravoslavie, pravoslavnicie.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ortodoxísm s. n. 1. Religia creștină ortodoxă; ortodoxie. 2. Curent de idei și de expresie literar-artistică creștină, care consideră, în spiritul tradiționalismului, că nota esențială a românismului este ortodoxia. După preluarea revistei „Gândirea” de la Cluj, Nichifor Crainic devine exponentul curentului, din care au mai făcut parte Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Sandu Tudor, Ștefan I. Nenițescu, Constantin Goran, Ion Marin Sadoveanu ș.a. – Din ortodox + suf. -ism.

ORTODOXÍSM (< ortodox) s. n. 1. Confesiune creștină ortodoxă. 2. Calitatea de a fi ortodox. 3. Curent de idei literar-artistic apărut în România, în perioada interbelică. Cultiva teme și motive religioase ortodoxe, considerându-le nota esențială a românismului. Reprezentanții acestui curent, al cărui exponent de seamă a fost N. Crainic, s-au reunit în jurul revistei Gândirea.

Intrare: ortodoxism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ortodoxism
  • ortodoxismul
  • ortodoxismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ortodoxism
  • ortodoxismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ortodoxism

  • 1. Confesiune creștină ortodoxă.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: ortodoxie
  • 2. Calitatea de a fi ortodox.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 3. Doctrină literară și ideologică românească din perioada interbelică; înclinare spre cultivarea temelor și motivelor religioase ortodoxe.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • Ortodox + sufix -ism.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN