12 definiții pentru orișicare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORIȘICÁRE pron. nehot. (Pop.) Oricare. ◊ (Adjectival) Îl poți întâlni în orișicare zi.Ori + și + care.

orișicare anh, pnh [At: CONACHI, P. 287 / G-D: ~cărui(a), ~cărei(a) ~căror(a) / E: ori + și + care] (Îvp) 1-2 Oricare (1). 3-4 (Reg) Fiecare.

ORIȘICÁRE pron. nehot. Oricare. ◊ (Adjectival) Îl poți întâlni în orișicare zi.Ori + și + care.

ORIȘICÁRE pron. nehot. Oricare. Mulțămit de-a sale gusturi și de a sa iscusire, Orișicare pentru sineși are ochi de părtinire. CONACHI, P. 287. (Adjectival) Și cît de viu s-aprinde el In orișicare sară Spre umbra negrului castel Cînd ea o să-i apară. EMINESCU, O. I 168.

ORIȘICÁRE pron. nehot. v. ORICARE. /ori + și + care


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

orișicáre1 (pop.) (ori-) adj. pr. m. și f., g.-d. m. orișicắrui, f. orișicắrei; pl. m. și f. orișicáre, g.-d. orișicắror

orișicáre2 (pop.) (ori-) pr. m. și f., g.-d. m. orișicắruia, f. orișicắreia; pl. m. și f. orișicáre, g.-d. orișicắrora

orișicáre adj. m. (sil. ori-) care

orișicáre pr. m. (sil. ori-), g.-d. orișicăruia; f. orișicáre, g.-d. orișicăreia; pl. m. și f. orișicáre, g.-d. orișicărora

orișicare, -cărui gen. m., -cărei gen. f.; -care pl. m. și f., -căror gen. pl. m. și f.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ORIȘICÁRE pron., adj. 1. pron. v. oricine. 2. adj. v. fiecare.

ORIȘICARE pron., adj. 1. pron. cine, fiecare, fiecine, oricare, oricine, orișicine, (înv. și pop.) care, (pop.) fieșcare, fieșcine, fitecine, (înv. și reg.) careși, cineși, (înv.) neștine, vericare, vericine. (Zică ~ ce va vrea.) 2. adj. fiecare, fiece, oricare, orice, tot, (pop.) fieșce, fitece. (~ pasăre pe limba ei piere.)

Intrare: orișicare
orișicare pronume nehotărât
  • silabație: ori-și- info
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P84)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • orișicare
  • orișicare
plural
  • orișicare
  • orișicare
genitiv-dativ singular
  • orișicăruia
  • orișicărui
  • orișicăreia
  • orișicărei
plural
  • orișicărora
  • orișicăror
  • orișicărora
  • orișicăror

orișicare

  • exemple
    • Mulțămit de-a sale gusturi și de a sa iscusire, Orișicare pentru sineși are ochi de părtinire. CONACHI, P. 287.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Îl poți întâlni în orișicare zi.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • (și) adjectival Și cît de viu s-aprinde el În orișicare sară Spre umbra negrului castel Cînd ea o să-i apară. EMINESCU, O. I 168.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Ori + și + care
    surse: DEX '98 DEX '09