opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORDOVICIAN, -Ă, ordovicieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. A doua perioadă a paleozoicului. 2. Adj. Care se referă la ordovician (1) sau la formațiunile din această perioadă. [Pr.: -ci-an] – Din fr. ordovicien.

ordovician, ~ă [At: DN3 / P: ~ci-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr ordovicien] 1 sn A doua perioadă a paleozoicului. 2-3 a Care se referă (la ordovician (1) sau) la formațiile din această perioadă.

ORDOVICIAN, -Ă, ordovicieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. A doua perioadă a paleozoicului. 2. Adj. Care se referă la ordovician (1) sau la formațiile din această perioadă. [Pr.: -ci-an] – Din fr. ordovicien.

ORDOVICIAN s.n. (Geol.) A doua perioadă a paleozoicului, între cambrian și silurian. // adj. Care aparține acestei perioade. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. ordovicien].

ORDOVICIAN, -Ă adj., s. n. (din) a doua perioadă a paleozoicului. (< fr. ordovicien)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ordovician2 (desp. -ci-an) s. n.

ordovician1 (desp. -ci-an) adj. m., pl. ordovicieni (desp. -ci-eni); f. ordoviciană, pl. ordoviciene

ordovician2 (-ci-an) s. n.

ordovician1 (-ci-an) adj. m., pl. ordovicieni (-ci-eni); f. ordoviciană, pl. ordoviciene

ordovician s. n. (sil. -ci-an)

ordovician adj. m. (sil. -ci-an), pl. ordovicieni (sil. -ci-e-); f. sg. ordoviciană, pl. ordoviciene

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ORDOVICIÁN, a doua perioadă (sistem) a Paleozoicului, care a început acum 500 mil. de ani și a durat 60 mil. de ani; caracterizată prin graptoliți, trilobiți, brahiopode, nautiloidee, cistoidee etc. În O. își fac apariția primii corali, iar dintre vertebrate apar peștii.

Intrare: ordovician (adj.)
ordovician1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -ci-an info
adjectiv (A21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ordovician
  • ordovicianul
  • ordovicianu‑
  • ordoviciană
  • ordoviciana
plural
  • ordovicieni
  • ordovicienii
  • ordoviciene
  • ordovicienele
genitiv-dativ singular
  • ordovician
  • ordovicianului
  • ordoviciene
  • ordovicienei
plural
  • ordovicieni
  • ordovicienilor
  • ordoviciene
  • ordovicienelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: ordovician (s.n.)
ordovician2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
  • silabație: -ci-an info
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ordovician
  • ordovicianul
  • ordovicianu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • ordovician
  • ordovicianului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ordovician, ordovicianăadjectiv

  • 1. Care se referă la ordovician sau la formațiunile din această perioadă. DEX '09 DN
etimologie:

ordoviciansubstantiv neutru

  • 1. A doua perioadă a paleozoicului. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.