2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

orătắniĭ și -éniĭ, V. oară 2.

ORĂTÁNIE, orătănii, s. f. Pasăre de curte. [Var.: orătắnie, orăténie s. f.] – Din oară2.

ORĂTÁNIE, orătănii, s. f. Pasăre de curte. [Var.: orătắnie, orăténie s. f.] – Din oară2.

ORĂTẮNIE s. f. v. orătanie.

ORĂTÉNIE s. f. v. orătanie.

orătanie sf [At: MARIAN, S. R. II, 67 / V: (reg) ~tenie, (reg) oreten~, horăten~, urăten~ / Pl: ~tănii / E: oară2] (Mpl) Pasăre de curte Si: (reg) cobaie, cojbăliță, galiță, oară2, orături.

ORĂTÁNIE, orătănii, s. f. (Mai ales la pl.) Pasăre de curte. Mitrea o să stea aci să îngrijească de vite și orătănii. SADOVEANU, M. C. 18. Prin ogrăzi mulți copii și orătănii. REBREANU, R. I 75. – Variante: orătănie (DUMITRIU, N. 126), orăténie (DUMITRIU, B. F. 143, PREDA, Î. 100) s. f.

ORĂTÁNIE ~ănii f. Pasăre de curte. [G.-D. orătaniei; Sil. -ni-e] /Din reg. oară

orătenii f. pl. Mold. păsări de curte. V. oare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

orătánie (-ni-e) s. f., art. orătánia (-ni-a), g.-d. art. orătániei; pl. orătắnii, art. orătắniile (-ni-i-)

orătánie s. f. (sil. -ni-e), art. orătánia (sil. -ni-a), g.-d. art., orătániei; pl. orătănii, art. orătăniile (sil. -ni-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ORĂTÁNIE s. v. pasăre de curte.

ORĂTANIE s. pasăre, (reg.) cobaie, cojbăliță, galiță, gujălie, oară. (Crește ~ pe lîngă casă.)

Intrare: orătănii
orătănii
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: orătanie
orătanie substantiv feminin
  • silabație: -ni-e info
substantiv feminin (F138)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orătanie
  • orătania
plural
  • orătănii
  • orătăniile
genitiv-dativ singular
  • orătănii
  • orătăniei
plural
  • orătănii
  • orătăniilor
vocativ singular
plural
orătănie substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orătănie
  • orătănia
plural
  • orătănii
  • orătăniile
genitiv-dativ singular
  • orătănii
  • orătăniei
plural
  • orătănii
  • orătăniilor
vocativ singular
plural
orătenie substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orătenie
  • orătenia
plural
  • orătenii
  • orăteniile
genitiv-dativ singular
  • orătenii
  • orăteniei
plural
  • orătenii
  • orăteniilor
vocativ singular
plural

orătanie orătănie orătenie

  • 1. Pasăre de curte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Mitrea o să stea aci să îngrijească de vite și orătănii. SADOVEANU, M. C. 18.
      surse: DLRLC
    • Prin ogrăzi mulți copii și orătănii. REBREANU, R. I 75.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • surse: DEX '09 DEX '98