2 intrări

16 definiții

din care

Explicative DEX

orătăniĭ și -éniĭ, V. oară 2.

ORĂTANIE, orătănii, s. f. Pasăre de curte. [Var.: orătănie, orătenie s. f.] – Din oară2.

ORĂTANIE, orătănii, s. f. Pasăre de curte. [Var.: orătănie, orătenie s. f.] – Din oară2.

ORĂTĂNIE s. f. v. orătanie.

ORĂTĂNIE s. f. v. orătanie.

ORĂTĂNIE s. f. v. orătanie.

ORĂTENIE s. f. v. orătanie.

ORĂTENIE s. f. v. orătanie.

ORĂTENIE s. f. v. orătanie.

orătanie sf [At: MARIAN, S. R. II, 67 / V: (reg) ~tenie, (reg) oreten~, horăten~, urăten~ / Pl: ~tănii / E: oară2] (Mpl) Pasăre de curte Si: (reg) cobaie, cojbăliță, galiță, oară2, orături.

orătenie sf vz orătanie

oretenie sf vz orătanie

ORĂTANIE, orătănii, s. f. (Mai ales la pl.) Pasăre de curte. Mitrea o să stea aci să îngrijească de vite și orătănii. SADOVEANU, M. C. 18. Prin ogrăzi mulți copii și orătănii. REBREANU, R. I 75. – Variante: orătănie (DUMITRIU, N. 126), orătenie (DUMITRIU, B. F. 143, PREDA, Î. 100) s. f.

ORĂTANIE ~ănii f. Pasăre de curte. [G.-D. orătaniei; Sil. -ni-e] /Din reg. oară

orătenii f. pl. Mold. păsări de curte. V. oare.

Ortografice DOOM

orătanie (desp. -ni-e) s. f., art. orătania (desp. -ni-a), g.-d. art. orătaniei; pl. orătănii, art. orătăniile (desp. -ni-i-)

orătanie (-ni-e) s. f., art. orătania (-ni-a), g.-d. art. orătaniei; pl. orătănii, art. orătăniile (-ni-i-)

orătanie s. f. (sil. -ni-e), art. orătania (sil. -ni-a), g.-d. art., orătaniei; pl. orătănii, art. orătăniile (sil. -ni-i-)

Sinonime

ORĂTANIE s. v. pasăre de curte.

ORĂTANIE s. pasăre, (reg.) cobaie, cojbăliță, galiță, gujălie, oară. (Crește ~ pe lîngă casă.)

Intrare: orătănii
orătănii
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: orătanie
orătanie substantiv feminin
  • silabație: -ni-e info
substantiv feminin (F138)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orătanie
  • orătania
plural
  • orătănii
  • orătăniile
genitiv-dativ singular
  • orătănii
  • orătăniei
plural
  • orătănii
  • orătăniilor
vocativ singular
plural
orătănie substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orătănie
  • orătănia
plural
  • orătănii
  • orătăniile
genitiv-dativ singular
  • orătănii
  • orătăniei
plural
  • orătănii
  • orătăniilor
vocativ singular
plural
oretenie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
orătenie substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orătenie
  • orătenia
plural
  • orătenii
  • orăteniile
genitiv-dativ singular
  • orătenii
  • orăteniei
plural
  • orătenii
  • orăteniilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

orătanie, orătăniisubstantiv feminin

  • 1. Pasăre de curte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mitrea o să stea aci să îngrijească de vite și orătănii. SADOVEANU, M. C. 18. DLRLC
    • format_quote Prin ogrăzi mulți copii și orătănii. REBREANU, R. I 75. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.