12 definiții pentru opina


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OPINÁ, opinez, vb. I. Tranz. A exprima sau a-și da o părere, a fi de părere; a socoti, a crede, a considera. ♦ Intranz. A lua poziție, atitudine. – Din fr. opiner, lat. opinari.

OPINÁ, opinez, vb. I. Tranz. A exprima sau a-și da o părere, a fi de părere; a socoti, a crede, a considera. ♦ Intranz. A lua poziție, atitudine. – Din fr. opiner, lat. opinari.

opina [At: GHICA, ap. CADE / Pzi: ~nez / E: fr opiner, lat opinari] 1 vt A exprima o părere Si: a considera, a opinia (1), a socoti. 2 vi A adopta o atitudine Si: a opinia (2).

OPINÁ, opinez, vb. I. Tranz. A fi de părere, a exprima sau a-și da o părere; a socoti, a considera. De aceea d. medic a opinat că ar fi mai bine dacă s-ar închide școala, CARAGIALE, O. II 116. Superarbitrul a constatat această călcare a legii și a opinat a se modifica lucrarea. IONESCU, M. 648. ◊ Intranz. A lua poziție, atitudine. Mulți au opinat pentru desființarea comitetelor. ODOBESCU, S. I 498.

OPINÁ vb. I. tr. A fi de părere, a socoti, a crede, a considera. [< fr. opiner].

OPINÁ vb. I. tr. a-și exprima opinia, a-și da părerea; a socoti, a considera. II. intr. a lua poziție, a-și manifesta o anumită atitudine. (< fr. opiner, lat. opinari)

A OPINÁ ~éz 1. tranz. (de obicei, urmat de o completivă) A spune exprimând o opinie; a fi de părere; a socoti, a gândi; a considera. 2. intranz. A-și exprima atitudinea (acceptând sau respingând o părere); a lua poziție. /<fr. opiner, lat. opinare

opinà v. a-și da opiniunea într’o adunare.

*opinéz v. intr. (lat. opínor, -ari; fr. opiner, it. opinare). Îs de părere, socotesc: el opină că e maĭ bine așa. – Fals opiniez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

opiná (a ~) vb., ind. prez. 3 opineáză

opiná vb., ind. prez. 1 sg. opinéz, 3 sg. și pl. opineáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OPINÁ vb. 1. v. considera. 2. v. declara.

OPINA vb. 1. a aprecia, a chibzui, a considera, a crede, a găsi, a gîndi, a judeca, a socoti, (pop.) a chiti, a cugeta, (înv.) a cunoaște, a număra. (Eu ~ că așa ar trebui să facem.) 2. a se declara, a se pronunța. (A ~ în favoarea proiectului.)

Intrare: opina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • opina
  • opinare
  • opinat
  • opinatu‑
  • opinând
  • opinându‑
singular plural
  • opinea
  • opinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • opinez
(să)
  • opinez
  • opinam
  • opinai
  • opinasem
a II-a (tu)
  • opinezi
(să)
  • opinezi
  • opinai
  • opinași
  • opinaseși
a III-a (el, ea)
  • opinea
(să)
  • opineze
  • opina
  • opină
  • opinase
plural I (noi)
  • opinăm
(să)
  • opinăm
  • opinam
  • opinarăm
  • opinaserăm
  • opinasem
a II-a (voi)
  • opinați
(să)
  • opinați
  • opinați
  • opinarăți
  • opinaserăți
  • opinaseți
a III-a (ei, ele)
  • opinea
(să)
  • opineze
  • opinau
  • opina
  • opinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

opina

  • 1. A exprima sau a-și da o părere, a fi de părere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: considera crede socoti 2 exemple
    exemple
    • De aceea d. medic a opinat că ar fi mai bine dacă s-ar închide școala. CARAGIALE, O. II 116.
      surse: DLRLC
    • Superarbitrul a constatat această călcare a legii și a opinat a se modifica lucrarea. IONESCU, M. 648.
      surse: DLRLC
    • 1.1. intranzitiv A lua poziție, atitudine.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 un exemplu
      exemple
      • Mulți au opinat pentru desființarea comitetelor. ODOBESCU, S. I 498.
        surse: DLRLC

etimologie: