operare sf [At: ARISTIA, PLUT. / Pl: ~ri / E: opera] 1 Realizare a unei acțiuni. 2 Acționare. 3 Utilizare. 4 (Mil) Întreprindere a unei acțiuni militare în vederea realizării unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia. 5 (Mat) Rezolvare a unei probleme. 6 Efectuare a anumitor operații (1) în registre sau în acte contabile. 7 (Rar) Intervenție chirurgicală. 8 Modificare. 9 Prelucrare electronică.

OPERARE s.f. (Rar) Acțiunea de a opera și rezultatul ei. [< opera].

OPERARE s. f. acțiunea de a opera. ♦ (inform.) sistem de ~ = colecție de programe care permit unui calculator facilități de programare. (< opera)

opera [At: HELIADE, O. I, 379 / V: (înv; css) ~rui / Pzi: ~rez / E: fr operer, lat operare] 1 vt A întreprinde o acțiune Si: a efectua, a înfăptui, a realiza. 2 vi A acționa. 3 vi (Udp „cu”, rar „prin”) A se folosi de ceva. 4 vt (Irn) A-i face cuiva rău pe ascuns. 5-6 vrt A (se) supune unei intervenții chirurgicale. 7 vi (Mil) A întreprinde o acțiune militară în vederea realizării unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia. 8 vt (Mat) A rezolva o problemă. 9 vt A efectua anumite operații în registre sau în acte contabile. 10 vt (Arg) A comite furturi, spargeri, crime. 11 A modifica. 12 A prelucra în calculator.

opera omnia si [At: DN³ / E: lat opera omnia] Totalitate a operelor unui autor reunite într-o ediție, un volum etc.

operui v vz opera

*OPERA (-erez) I. vb. tr. 1 A face, a lucra, a produce un efect ¶ 2 🎖️ A face o operațiune de războiu: abia am putut ~ o retragere onorabilă pînă acasă la mine (I.-GH.) ¶ 3 A face un calcul; a manipula ¶ 4 🩺 A face o operație chirurgicală. II. vb. refl. 1 A se face, a se săvîrși ¶ 2 🩺 A i se face o operație chirurgicală [fr.].

OPERA, operez, vb. I. 1. Tranz. A întreprinde o acțiune, a realiza, a înfăptui. Sînteți chemat a opera salutare reforme. ALECSANDRI, S. 5. ♦ Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «cu») A lucra cu... a se folosi de..., a întrebuința. Știința operează cu ajutorul noțiunilor. 2. Tranz. A supune unei intervenții chirurgicale. În «Amintirile despre A. N. Aleșhin», Gorki pune pe un talentat și îndrăzneț medic rus să opereze de viermi intestinali pe un copil. SADOVEANU, E. 256. Tot mai bine-ar fi să se lase să-l operăm, căci se poate să aibă noroc să rămîie în viață. MIRONESCU, S. A. 33. ◊ Absol. De cu noapte tăiem, pansăm, operăm, C. PETRESCU, Î. II 45. 3. Tranz. A înregistra diverse date sau documente într-un registru de evidență contabilă. Iar anul trecut și ăsta care a început la april, n-am operat nimic în registrele-chitanțiere. STĂNOIU, C. I. 78. ◊ (Familiar) A aranja, a lucra pe cineva. Ai văzut cum l-am operat, Tudoriță nene? C. PETRESCU, O. P. I 217. 4. Intranz. A întreprinde o acțiune militară de mare amploare în vederea realizării unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia. Un corp de armate... fu însărcinat să opereze spre miazăzi. ODOBESCU, S. III 567. ◊ Tranz. în curs de cinci zile, polonii abia putură opera trecerea furiosului fluviu. HASDEU, I. V. 22. 5. Tranz. (Argou) A comite furturi, spargeri, crime etc.

OPERA vb. I. 1. tr. A face, a realiza, a efectua (ceva). 2. tr. A lucra cu..., a face calcule. 3. tr. A face o operație chirurgicală. 4. tr. A face o operație comercială, financiară etc. 5. intr. A executa mișcări strategice. 6. tr. (Argotic) A fura, a sparge; a buzunări. [< fr. opérer, it. operare].

OPERA vb. I. tr. 1. a face, a realiza, a efectua (ceva). 2. a lucra cu..., a face calcule. 3. a face o operație chirurgicală. 4. a face o operație comercială, financiară etc. 5. (arg.) a fura, a sparge; a buzunări. II. intr. a executa mișcări strategice. (< fr. opérer, lat. operari)

A OPERA ~ez 1. tranz. 1) A aduce la îndeplinire (pentru atingerea unui scop); a transforma în fapt; a înfăptui; a efectua; a executa; a realiza. ~ o substituire. 2) A supune unei intervenții chirurgicale. ~ un bolnav. 3) A trece într-un registru de evidență contabilă. ~ transferul unor mărfuri. 4) (furturi, spargeri, crime etc.) A comite premeditat. 2. intranz. 1) A îndeplini o anumită acțiune (manipulând cu ceva). Savantul ~ează cu date. 2) (despre unități militare) A întreprinde manevre de natură strategică sau tactică. /<fr. opérer, lat., it. operare

operà v. 1. a produce un efect: remediul operează; 2. a face o operațiune de chirurgie, chimie, aritmetică; 3. a suferi o operațiune chirurgicală.

*operéz v. tr. (lat. óperor, -ári. V. cooperez). Supun uneĭ operațiunĭ chirurgice: a opera un bolnav, o unflătură. Fac o operațiune matematică, chimică: a opera un amestec. V. intr. Fac efect, lucrez: medicamentu operează. Lucrez, fac operațiunĭ financiare, militare ș. a.: pe aicĭ operaŭ dușmaniĭ (orĭ fig. iron. demagogiĭ).

operare s. f., g.-d. art. operării; pl. operări

operare s. f., g.-d. art. operării; pl. operări

operare s. f., g.-d. art. operării; pl. operări

opera (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. operez, 3 operează; conj. prez. 1 sg. să operez, 3 să opereze

opera (a ~) vb., ind. prez. 3 operează

opera vb., ind. prez. 1 sg. operez, 3 sg. și pl. operează

OPERÁRE (< opera) s. f. Acțiunea de a opera. ◊ (INFORM.) Sistem de o. = program sau colecție de programe care asigură funcționarea de bază a calculatorului precum și intermedierea dintre utilizator și calculator. Inițiază și derulează legăturile logice dintre componentele fizice (hardware) și informaționale (software) a ceea ce, în limbaj curent, utilizatorii numesc calculator. Exemple de sisteme de o.: Microsoft Windows 2000, UNIX, Linux, MS-DOS, MAC OS.

opera, operez v. t. (pub.) 1. a acționa 2. a manevra, a face să funcționeze

OPERA vb. 1. a efectua, a face. (A opera unele modificări în text.) 2. (MED.) a tăia. (L-a operat de hernie.) 3. v. acționa.

OPERA vb. 1. a efectua, a face. (A ~ unele modificări în text.) 2. (MED.) a tăia. (L-a ~ de hernie.) 3. (JUR.) a acționa. (Poprirea ~ după ce s-au luat măsurile asigurătoare.)

OPERA vb. I. 1. tranz. A întreprinde o acțiune, a îndeplini ceva, a realiza, a înfăptui, a efectua. cf. heliade, o. i, 379. În curs de cinci zile, polonii abia putură opera trecerea furiosului fluviu. hasdeu, i. v. 22. Sînteți chemat a opera salutare reforme în instrucția publică. alecsandri, s. 5. În restimpul acesta o legiuire votată din 1844 au operat secularizarea avuturilor (a. 1855). uricariul, iv, 438/16. Iată schimbările profunde operate în viața noastră socială, gherea, st. cr. iii, 168. Nicăieri însă capitalismul n-a pătruns mai adînc și n-a operat transformări mai radicale decît în industria minieră, oțetea, r. 53. ◊ refl. pas. Formarea averilor se operează cu mai multă ușurință. rom. Lit. 271/36. Reforma era prea grea, ea jignea prea multe interese, ca să se poată opera cu înlesnire, kogălniceanu, s. a. 194. ♦ intranz. A acționa. Directoru gerant nu operează decît ca mandatar al companui (a. 1849). doc. ec. 960. A opera de sine, a nu atîrna de nime. calendar (1850), 9/26. În contra lor a trebuit să opereze ghilotina. maiorescu, cr. ii, 180. Cele două concepții nu operează separat, ci deodată. ibrăileanu, s. l. 62. Vaporul nu poate opera pînă ce nu se pronunță autoritatea sanitară a portului, bart, s. m. 103. Poprirea operează după ce s-au înregistrat toate dispozițiunile de plată. leg. ec. pl. 229. ♦ intranz. (însoțit de determinări introduse prin prepoziția „cu”, rar „prin”) A lucra cu..., a se folosi de..., a întrebuința. Provincialismele și termenii speciali nu pot avea aceeași valoare în limbă ca vorbele elementare cu care operăm zilnic. pușcariu, l. r. î, 191. Bogăție mare de termeni pentru aceeași noțiune se întîlnește... la noțiunile curente, cu care operează des mintea subiectelor vorbitoare, iordan, stil. 345. Profesorul operează cu material viu. uman. contemp. 1953, nr. 2, 1/2. Specificul gramaticii constă în faptul că ea operează prin generalizări, l. rom. 1953, nr. 2, 9. ♦ Tranz. (Ironic) A lucra, a aranja (pe cineva). Ai văzut cum l-am operat, Tudoriță nene? c. petrescu, o. p. i, 217. 2. Tranz. A supune (pe cineva) unei intervenții chirurgicale. cf. polizu, id. t. 5/3, șăineanu, barcianu, alexi, w. Tot mai bine-ar fi să se lase să-l operăm, căci se poate să aibă noroc să rămîie in viață. mironescu, s. a. 33, cf. iordan, stil. 23. Pune pe un talentat și îndrăzneț medic rus să opereze... pe un copil. sadoveanu, e. 256. ◊ Absol. De cu noapte, tăiem, pansăm, operăm. c. petrescu, i. ii, 45. Căldură de spital... Sus, operează profesorul. klopștock, f. 198. ◊ refl. M-am decis, mormăi el, zilele astea mă operez. vinea, l. i, 85. 3. Intraz. (Mil.) A întreprinde o acțiune militară în vederea realizării unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia. Fu trimis... la Făgăraș cu ordin dat, ca din acel punct să opereze asupra secuilor. barițiu, p. a. ii, 318. Călărimea cea număroasă a moldovenilor nu au putut opera asupra dușmanilor. calendar (1854), 113/2. Operînd în unire cu tătarii, turcii nu se puteau transporta în Moldova decît... pe la Cetatea Isaccea. hasdeu, i. v. 132. Corpul de vest... e destinat să opereze spre Vidin. maiorescu, d. ii, 110. Un corp de armate rusești... tu însărcinai să opereze spre miazăzi. ODOBESCU, S. III, 567. 4. Tranz. (Mat.) A rezolva, a efectua o problemă. Putem opera una sau mai multe împărțiri parțiale. elem. alg. 46/1. ◊ Absol. Operăm (lucrăm) după următoarele regule. lazarini, m. 45/8. ♦ refl. impers. De ar fi a se împărți stînjăni, urmați de palme... prin un număr simplu... s-ar opera ca în cazul trecut. asachi, e. i, 83/28. 5. Tranz. A efectua anumite operații (5) în registre sau în acte contabile. Anul trecut și ăsta care a început la april, n-am operat nimic în registrele chitanțiere și de partizi. stănoiu, c. i. 78. 6. tranz. (Argotic) A comite furturi, spargeri, crime. Am operat doi cai buni și o mîrtoagă. bul. Fil. rv, 155, cf. iordan, l. r. a. 495. – prez. ind.: operez; prez. conjunct, pers. 3 și: s-opere. heliade, o. i, 379. – Și: (învechit) operui vb. IV. asachi, ap. ursu, t. ș. 246. – Din fr. opérer, lat. operare.