3 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

omar sm vz homar

Omar m. Calif arab, cuceri Egiptul în sec. VII, incendiă biblioteca din Alexandria sub cuvânt că ea conține opere contrare religiunii muzulmane.

HOMÁR, homari, s. m. Crustaceu marin cu zece picioare, comestibil, asemănător cu racul (Homarus vulgaris). – Din fr. homard.

HOMÁR, homari, s. m. Crustaceu marin cu zece picioare, comestibil, asemănător cu racul (Homarus vulgaris). – Din fr. homard.

homar sm [At: DA ms / V: om~ / Pl: ~i / E: fr homard] Crustaceu marin cu zece picioare, comestibil, asemănător cu racul (Homarus vulgaris).

HOMÁR, homari, s. m. Crustaceu marin comestibil asemănător cu racul, dar de dimensiuni mai mari (Homarus ).

HOMÁR s.m. Crustaceu de mare comestibil, asemănător racului. [Var. omar s.m. / < fr. homard].

HOMÁR s. m. crustaceu decapod marin, comestibil, asemănător cu racul. (< fr. homard)

HOMÁR ~i m. Crustaceu marin comestibil, asemănător cu racul. /<fr. homard


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HOMÁR s. (ZOOL.; Homarus vulgaris) (rar) stacoj.

HOMAR s. (ZOOL.; Homarus vulgaris) (rar) stacoj.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HOMÁR (< fr.) s. m. Crustasceu decapod marin comestibil, asemănător cu racul, de c. 30-50 cm lungime și o greutate de 2-17 kg (Homarus vulgaris). Se hrănește cu pești, crustacee etc.

OMAR I (’Umar al-Farūk ibn al-Hattāb), al doilea calif arab (634-644). Succesor al lui Abu Bakr. Unul dintre discipolii profetului Mahomed. Învingător al persanilor la Kadisiya (637) și Nehavend (642), a cucerit Siria și Palestina (635-640), punând bazele politice și instituționale ale noului stat arab. A stabilit data Hegirei (16 iul. 622) ca început a calendarului musulman. Asasinat de un sclav în moscheea de la Medina.

OMAR KHAYYAM (Gheyās od-Dῑn Abū ol-Fath ’Omar ebn Ebrahῑm ol-Khayyāmῑ) (c. 1048-c. 1131), savant și poet persan. Catrene (rubalate) de o mare simplitate a expresiei, alternând motive elegiace și epicureice. Multe din poemele sale pesimiste, sceptice și blasfematorii nu au fost cunoscute pentru a se evita represiunea autorităților. În scrierile sale științifice și filozofice se dovedește un remarcabil discipol al lui Avicenna. Ca matematician, a elaborat un celebru tratat de algebră, în care a clasificat sistematic ecuațiile de gradul doi și trei. Astronom reputat, a fost, alături de alți învățați, unul dintre reformatorii calendarului persan (a stabilit la 15 mart. 1079 începutul noii ere) și autorul unor importante tabele astronomice.

Intrare: omar
omar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Omar
Omar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: homar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • homar
  • homarul
  • homaru‑
plural
  • homari
  • homarii
genitiv-dativ singular
  • homar
  • homarului
plural
  • homari
  • homarilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • omar
  • omarul
  • omaru‑
plural
  • omari
  • omarii
genitiv-dativ singular
  • omar
  • omarului
plural
  • omari
  • omarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

homar homarus omar

  • 1. Crustaceu marin cu zece picioare, comestibil, asemănător cu racul (Homarus vulgaris).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: stacoj

etimologie: