20 de definiții pentru odăjdii


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ODĂJDII s. f. pl. Veșminte purtate de preoți în timpul oficierii slujbei religioase sau în împrejurări solemne. – Din sl. odežda.

odăjdii sfp [At: (a. 1652) MAG. IST. I, 128/12 / V: (înv) odajdă, odașdie, ~ie, odejdie, odej~ / E: slv одєжда] 1 Veșminte bisericești pe care le îmbracă preoții la oficierea slujbei religioase sau în împrejurări solemne. 2 (Reg; îe) A-și da ~ile A-și da sufletul Si: a muri.

ODẮJDII s. f. pl. Veșminte bisericești pe care le îmbracă preoții la oficierea slujbei religioase sau în împrejurări solemne. – Din sl. odežda.

ODẮJDII s. f. pl. Veșminte bisericești (pe care le îmbracă preoții în timpul slujbelor religioase sau în împrejurări solemne). Oamenii se adunară în grabă și aflară pe părinte în odăjdii, slujind. SADOVEANU, O. VII 113. Fu întîmpinat de toți episcopii... îmbrăcați în odăjdiile lor. ISPIRESCU, M. V. 42. Mănăstirea Bistrița... e una din mănăstirile care au păstrat... odăjdii preoțești, manuscripte, cărți tipărite și alte rămășițe vechi. ODOBESCU, S. I 334.

ODẮJDII f. la pl. Veșminte pe care le îmbracă preoții în timpul slujbei. /<sl. odežda

odắjdiĭ f. pl. (vechĭ și odejdiĭ, d. vsl. odežda, manta, odĭeti-odĭeždon, a acoperi, îmbrăca, d. dieti, a face, a pune; odežda, patrahir. V. ogheal și nădăĭesc). Veșminte, haĭnele preuțeștĭ de ceremonie cînd se oficiază.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

odắjdii s. f. pl., art. odắjdiile (-di-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ODĂJDII s. pl. (BIS.) veșminte (pl.), (înv.) ornate (pl.). (Preotul s-a îmbrăcat în ~.)

ODĂJDII s. pl. (BIS.) veșminte (pl.), (înv.) ornate (pl.). (Preotul s-a îmbrăcat în ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

odájdie (-ắjdii), s. f. – Podoabe liturgice. Sl. odežda „mantie”, din odejati „a se îmbrăca” (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 224).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

odắjdii, s.f., pl. – (bis.) Veșminte bisericești folosite de preoți în timpul slujbelor religioase: „Au făcut din șalul tătăresc odăjdii și slujește popa-n ele numai la Paști și la Crăciun” (Bilțiu-Dăncuș, 2007: 157). – Din sl. odežda „manta” (Scriban, DEX, MDA).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

odăjdii s. f. pl. Veșminte bisericești pe care le poartă arhiereii, preoții și diaconii la oficierea slujbelor religioase sau în împrejurări deosebite. ◊ Expr. (Reg.) A-și da odăjdiile = a-și da sufletul, a muri, – Din sl. odežda.

Intrare: odăjdii
substantiv feminin (F170)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • odăjdii
  • odăjdiile
genitiv-dativ singular
plural
  • odăjdii
  • odăjdiilor
vocativ singular
plural

odăjdii

  • 1. Veșminte purtate de preoți în timpul oficierii slujbei religioase sau în împrejurări solemne.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Oamenii se adunară în grabă și aflară pe părinte în odăjdii, slujind. SADOVEANU, O. VII 113.
      surse: DLRLC
    • Fu întîmpinat de toți episcopii... îmbrăcați în odăjdiile lor. ISPIRESCU, M. V. 42.
      surse: DLRLC
    • Mănăstirea Bistrița... e una din mănăstirile care au păstrat... odăjdii preoțești, manuscripte, cărți tipărite și alte rămășițe vechi. ODOBESCU, S. I 334.
      surse: DLRLC

etimologie: