Definiția cu ID-ul 1379845:
Tezaur
ODĂJDII s. f. pl. Veșminte bisericești pe care le îmbracă preoții la oficierea slujbei religioase sau în împrejurări solemne. [Preoți] în... odăjdii îmbrăcați (a. 1652). mag. ist. i, 128/12. [Biserica] înlăuntru o au frămsețat cu icoane de aur și de argint și multe scumpe odejdii de leturghie (cca 1670). gcr i, 176/14, cf. 244/5. Așa iaste beseareca noastră: nice n-are odăjdii, nice n-are cărți, nice nimica (a. 1741). iorga, s. d. xii, 41. Egumenii... s-au îmbrăcat în... odăjdii. dionisie, c. 209, cf. șincai, hr. i, 338/16. Odăjdii de un preț măre... De mîna soției sale cu mărgăritariu lucrat. beldiman, e. 82/27. Fu întîmpinat de toți episcopii... îmbrăcați în odăjdiile lor. ispirescu, m. v .42. Mănăstirea Bistrița... e una din mănăstirile care au păstrat... odăjdii preoțești, manuscripte, cărți tipărite și alte rămășițe vechi. odobescu, s. i, 334, cf. alexi, w. Cere de la vestmîntar odăjdiile care îți trebuie. galaction, o. a. i, 246, cf. brăescu, a. 80. Oamenii se adunară în grabă și aflară pe părinte în odăjdii, slujind. sadoveanu, o. v, 633. ◊ Fig. Și cu poala odejdiii vechimii vremilor... de lot a-l ascunde... s-au nevoit. cantemir, hr. 24. În odăjdii de atlaz Vin lăstunii mici la iaz. arghezi, c. o. 70, cf. id. s. p. 125. ◊ Expr. (Regional) A-și da odăjdiile = a-și da sufletul, a muri. alr ii/i mn 84, 2 700/886. – Și: (învechit) odejdii, odajdii (ddrf) s. f. pl.; (învechit, cu sg. refăcut) odejdie, odăjdie (lb, cihac ii, 224), (budai-deleanu, lEx.), odașdie (polizu) s. f. – Din slavon. одеждд.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Luciiii
- acțiuni