2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OCTET, octete, s. n., octeți, s. m. 1. S. n. Formație compusă din opt persoane (instrumentiști sau cântăreți) care execută împreună o lucrare muzicală; lucrare muzicală scrisă pentru această formație. 2. S. n. (Chim.) Ansamblu format din opt electroni în stratul periferic al unui atom. 3. S. m. (Inform.) Combinație de opt biți folosit pentru exprimarea capacității de memorie. – Din germ. Oktett, fr. octet.

octet sn [At: MARCOVICI, CH. 206 / Pl: ~e / E: ger Oktett, fr octet] 1 Formație alcătuită din opt voci sau din opt instrumente care execută împreună o compoziție muzicală. 2 Compoziție muzicală scrisă pentru acest ansamblu. 3 (Chm) Ansamblu format din opt electroni în stratul periferic al unui atom.

OCTET, octete, s. n. octeți, s. m. 1. S. n. Formație compusă din opt persoane (instrumentiști sau cântăreți) care execută împreună o lucrare muzicală; lucrare muzicală scrisă pentru această formație. 2. S. n. (Chim.) Ansamblu format din opt electroni în stratul periferic al unui atom. 3. S. m. (Inform.) Grup de opt biți folosit pentru exprimarea capacității de memorie. – Din germ. Oktett, fr. octet.

OCTET, octete, s. n. Ansamblu compus din opt persoane (instrumentiști sau cîntăreți) care execută împreună o bucată muzicală; bucată muzicală scrisă pentru acest ansamblu.

OCTET s.n. Piesă muzicală scrisă pentru opt instrumente (de coarde, de suflat sau de ambele feluri); ansamblu de opt instrumentiști. [Cf. it. otteto, germ. Oktett].

OCTET2 s. m. 1. (chim.) configurație electronică în care stratul exterior al unui atom este ocupat de opt electroni. 2. (inform.) bait. (< fr., engl. octet)

OCTET1 s. n. formație muzicală din opt interpreți; octuor. ◊ piesă muzicală pentru o astfel de formație. (< germ. Oktett, fr. octette)

OCTET ~e n. 1) Ansamblu format din opt interpreți. 2) Compoziție muzicală pentru opt voci sau opt instrumente. 3) chim. Ansamblu de opt electroni aflat în stratul periferic al unui atom. /<germ. Oktett, fr. octet

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

octet2 (grup de opt biți) s. m., pl. octeți

octet1 (formație muzicală; grup de electroni) s. n., pl. octete

*octet1 (grup de opt biți) s. m., pl. octeți

octet2 (formație muzicală, grup de electroni) s. n., pl. octete

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

octet (octuor) (germ. Oktett; fr. octuor) 1. Ansamblu de opt interpreți (instrumentali sau vocali) reuniți într-o formație camerală unitară; instr. pot. aparține aceleiași familii (o. de coarde, o. de suflători) sau a unor familii diferite. 2. Lucrare muizicală scrisă anume pentru o. (1) având fiecare partida* proprie. (Ex. o. pentru cvartet* de coarde, cl., fag., corn și contrabas de Schubert; o. de coarde de Mendelsshon-Bartoldy, Enescu, Milhaud; o. de suflători de Stravinski).

Intrare: octet (formație, grup)
octet2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • octet
  • octetul
  • octetu‑
plural
  • octete
  • octetele
genitiv-dativ singular
  • octet
  • octetului
plural
  • octete
  • octetelor
vocativ singular
plural
Intrare: octet (inform.)
octet2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • octet
  • octetul
  • octetu‑
plural
  • octeți
  • octeții
genitiv-dativ singular
  • octet
  • octetului
plural
  • octeți
  • octeților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

octet, octetesubstantiv neutru

  • 1. Formație compusă din opt persoane (instrumentiști sau cântăreți) care execută împreună o lucrare muzicală; lucrare muzicală scrisă pentru această formație. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: octuor
  • 2. chimie Ansamblu format din opt electroni în stratul periferic al unui atom. DEX '09 DEX '98
etimologie:

octet, octețisubstantiv masculin

  • 1. informatică Combinație de opt biți folosit pentru exprimarea capacității de memorie. DEX '09 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic