6 definiții pentru octet (inform.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OCTET, octete, s. n., octeți, s. m. 1. S. n. Formație compusă din opt persoane (instrumentiști sau cântăreți) care execută împreună o lucrare muzicală; lucrare muzicală scrisă pentru această formație. 2. S. n. (Chim.) Ansamblu format din opt electroni în stratul periferic al unui atom. 3. S. m. (Inform.) Combinație de opt biți folosit pentru exprimarea capacității de memorie. – Din germ. Oktett, fr. octet.
octet sn [At: MARCOVICI, CH. 206 / Pl: ~e / E: ger Oktett, fr octet] 1 Formație alcătuită din opt voci sau din opt instrumente care execută împreună o compoziție muzicală. 2 Compoziție muzicală scrisă pentru acest ansamblu. 3 (Chm) Ansamblu format din opt electroni în stratul periferic al unui atom.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OCTET, octete, s. n. octeți, s. m. 1. S. n. Formație compusă din opt persoane (instrumentiști sau cântăreți) care execută împreună o lucrare muzicală; lucrare muzicală scrisă pentru această formație. 2. S. n. (Chim.) Ansamblu format din opt electroni în stratul periferic al unui atom. 3. S. m. (Inform.) Grup de opt biți folosit pentru exprimarea capacității de memorie. – Din germ. Oktett, fr. octet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
OCTET2 s. m. 1. (chim.) configurație electronică în care stratul exterior al unui atom este ocupat de opt electroni. 2. (inform.) bait. (< fr., engl. octet)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
octet2 (grup de opt biți) s. m., pl. octeți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*octet1 (grup de opt biți) s. m., pl. octeți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
octet, octețisubstantiv masculin
- 1. Combinație de opt biți folosit pentru exprimarea capacității de memorie. DEX '09 MDN '00
etimologie:
- Oktett DEX '98 DEX '09
- octet DEX '09 DEX '98 MDN '00