2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OCI- elem. „care stimulează”. (< fr. oci-, cf. gr. okys, repede)

OCÁ, ocale, s. f. Veche unitate de măsură pentru capacități și greutăți, egală cu circa un litru (sau un kilogram) și un sfert; p. ext. cantitate de marfă, de obiecte etc. egală cu această unitate de măsură; vasul cu care se măsoară. ◊ Oca mică = măsură falsă, mai mică decât cea legală. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu ocaua mică = a prinde (pe cineva) cu o minciună, cu o faptă necinstită. [Pl. și: oca, ocă.Var.: (înv. și reg.) ócă s. f.] – Din tc. okka.

OCÁ, ocale, s. f. Veche unitate de măsură pentru capacități și greutăți, egală cu circa un litru (sau un kilogram) și un sfert; p. ext. cantitate de marfă, de obiecte etc. egală cu această unitate de măsură; vasul cu care se măsoară. ◊ Oca mică = măsură falsă, mai mică decât cea legală. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu ocaua mică = a prinde (pe cineva) cu o minciună, cu o faptă necinstită. [Pl. și: oca, ocă.Var.: (înv. și reg.) ócă s. f.] – Din tc. okka.

ÓCĂ s. f. v. oca.

oca sf [At: (a. 1642). GCR I, 95/27 / V: o, (înv, nob) ~ai smp / A și: oca / Pl: ~le și oca / E: tc okka] (Îvp) 1-2 Veche unitate de măsură pentru masă și volum, egală cu aproximativ (un kilogram sau) un litru și un sfert. 3 (Pex) Cantitate de marfă, de obiecte etc. egală în greutate cu această unitate de măsură. 4 (Pex) Vas cu care se măsoară această cantitate. 5 (Îs) ~ mică Măsură falsă, mai mică decât cea legală. 6-7 (Pop; îe) A prinde (pe cineva) cu ~ (sau ~ua) mică sau a prinde (pe cineva) cu ~ua A prinde pe cineva cu (o minciună sau) cu o faptă necinstită. 8 (Îae) A prinde pe cineva în flagrant. 9 (Pop; îe) A umbla cu ~ua mică A înșela. 10 (Îvp; îe) A da (ceva) cu ~ua lui Cuza A da ceva cu generozitate. 11 (Olt; d. cai îe) A duce cu ~ua plină (sau rasă) A merge repede și ușor. 12 (Pfm; îe) Mai mare daraua decât ~ua (sau nu face daraua cât ~ua) A nu merita efortul. 13 (Mun; Mol; pan) Kilogram. 14 (Reg; pan) Litru. 15 (Reg; pex) Cântar.

OCÁ, ocale, s. f. (Învechit și popular) 1. Unitate de măsură de greutate, cu valorile de 1260 de grame (în Transilvania), 1271 de grame (în Muntenia) și 1291 de grame (în Moldova); p. ext. cantitate de marfă, de obiecte etc. egală cu această unitate de măsură. Văzui apă mare și-mi năluciră subt undă crapi de zece ocale. SADOVEANU, P. M. 310. Du-te acum degrabă... în tîrg, și-mi cumpără o oca de zaharicale. ALECSANDRI, T. I 35. 2. Unitate de măsură de capacitate, cu valorile de 1288 de mililitri (în Moldova și Transilvania) și 1520 de mililitri (în Muntenia); p. ext. conținutul acestei unități de măsură; vasul cu care se măsoară. E o corabie austriacă ce are șase sute de ocale praf de pușcă de vînzare. CAMIL PETRESCU, O. II 552. Reîncingîndu-și șorțurile verzi, ei clăteau ocalele și litrele coclite. MACEDONSKI, O. III 50. ◊ Expr. Oca mică = măsură falsă, mai mică decît cea legală. A prinde (pe cineva) cu ocaua mică = a prinde (pe cineva) cu o minciună, cu o pungășie; a prinde asupra faptului. De te-oi prinde cu oca mică, greu are să-ți cadă. CREANGĂ, P. 206. I-am prins... cu oca mică, la picioarele fetelor în genunchi. ALECSANDRI, T.150. – Pl. și:(învechit și regional) oca. - Variantă: (învechit și regional) ocă (NEGRUZZI, S. I 250), pl. oca (SADOVEANU, O. VII 156, TEODORESCU, P. P. 341) și oci (SADOVEANU, O. I 67, ȘEZ. VII 37), s. f.

OCÁ ~le f. înv. 1) Unitate de măsură a greutății și capacității (egală, aproximativ, cu un kilogram sau cu un litru și jumătate). ◊ ~ mică măsură falsă, mai mică decât cea legală. A prinde pe cineva cu ~ua mică a prinde pe cineva cu o minciună. 2) Vas care corespunde acestei unități de măsură. 3) Cantitate de marfă măsurată cu acest vas. [Art. ocaua; G.-D. ocalei] /<turc. okka

OCA s. f. (Mold., ȚR, Ban.) Veche unitate de măsură a capacității și greutății. A: Să nu mai ie pârcălabii tidve și oce de vin și de horilcă. NECULCE. Povestea de un călugăru ce au mîncat 10 ocă de carne. PATERIC 1725. B: Acum vinul să vinde ocaoa 5 bani sau Zece. ÎNVĂȚĂȚURI, 1642; cf. LEX. 1683, 35r. C: Oka. Libra. AC, 357. Forme gramaticale: pl. ocă (PATERIC 1725), oce (NECULCE). Variante: ocă (NECULCE). Etimologie: tc. okka.

ocà f. 1. veche măsură de capacitate (1,520 sau 1,288) și de greutate (1 kg. 272 sau 1 kg. 291): ocaua era împărțită în 400 dramuri; 2. oca mică, cumpănă falsă; fig. înșelătorie: a prinde cu ocaua mică, a surprinde asupra faptului, a da de gol (proverb rămas din epoca fanariotă când brutarii și măcelarii, prinși cu ocaua mică, erau țintuiți în piață de sfârcul urechii): câți s’au prins cu mâna în sac, cu ocaua mică, toți au pupat duba ISP. [Turc. OKA, forma Mold. ocă vine din rusește].

ócă f. Mold. (pl. oci) ocà: multe óci de bere AL. câteva òcă de pește sărat CR. [V. ocà].

ocá (Munt.) și ócă (Mold.) f., pl. tot ocá și ocă (turc. oka și okka [ar. ukiia, vgr. ugkia, d. lat. úncia], ngr. bg. sîrb. oká, ung. oka, rus. óko [mold. ocă]. V. uncie). O veche măsură de greutate (în Munt. = 1 kg. 271 gr., în Mold. = 1 kg. 291) și de capacitate (în Munt. = 1 litru și 520, în Mold. = 1 litru și 288). A prinde pe cineva cu ocaŭa (mold. oca) mică, a-l descoperi că înșeală. – Pl. articulat e munt. ocalele, ĭar îld. ocale, care e pl. nearticulat, se zice ob. oca: doŭă oca. Tot așa în Mold.: o ocă, doŭă ocă, inuzitat doŭă ocĭ, dar toate ocile.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ocá s. f., art. ocáua, g.-d. art. ocálei; pl. ocále, art. ocálele

ocá s. f., art. ocáua, g.-d. art. ocálei; pl. ocále

óca (= ocá) s. f., pl. oca


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ocá (ocále), s. f.1. Greutate înv., egală cu 1271 g în Munt. și 1201 g în Mold.2. Măsură înv. de capacitate pentru lichide, valorînd 1,25 l în Munt. și 1,288 l în Mold.Var. (Mold.) ocă. Mr., megl. ocă. Tc. oka (Roesler 600; Șeineanu, II, 273; Lokotsch 1590), cf. ngr. ὀϰά, alb. okë, bg., pol. oka; are la bază arab. ukia < gr. οὐγϰία, cf. sp. onza.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

OCI- „care stimulează, care ușurează”. ◊ gr. okys „repede, iute” > fr. ocy-, engl. id. > rom. oci-.~tocic (v. -tocic), adj., s. n., (substanță) care stimulează contracțiile musculaturii uterine.

ócă s.f. (reg., înv.) cauză, motiv, pricină.

arată toate definițiile

Intrare: oci
oci
prefix (I7-P)
  • oci
Intrare: oca (pl. ocale)
oca (pl. ocale) substantiv feminin
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oca
  • ocaua
plural
  • ocale
  • ocalele
genitiv-dativ singular
  • ocale
  • ocalei
plural
  • ocale
  • ocalelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • o
  • oca
plural
  • oci
  • ocile
genitiv-dativ singular
  • oci
  • ocii
plural
  • oci
  • ocilor
vocativ singular
plural
oca (pl. oca, ocă) substantiv feminin
substantiv feminin (F164.1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oca
  • oca
plural
  • oca
  • o
  • ocale
  • ocăle
genitiv-dativ singular
  • oca
plural
  • oca
  • o
  • ocalor
  • ocălor
vocativ singular
plural

oca ocă

  • 1. Veche unitate de măsură pentru capacități și greutăți, egală cu circa un litru (sau un kilogram) și un sfert.
    surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
    exemple
    • Văzui apă mare și-mi năluciră subt undă crapi de zece ocale. SADOVEANU, P. M. 310.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Unitate de măsură de greutate, cu valorile de 1260 de grame (în Transilvania), 1271 de grame (în Muntenia) și 1291 de grame (în Moldova).
      surse: DLRLC
    • diferențiere Unitate de măsură de capacitate, cu valorile de 1288 de mililitri (în Moldova și Transilvania) și 1520 de mililitri (în Muntenia).
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Cantitate de marfă, de obiecte etc. egală cu această unitate de măsură; vasul cu care se măsoară.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Du-te acum degrabă... în tîrg, și-mi cumpără o oca de zaharicale. ALECSANDRI, T. I 35.
        surse: DLRLC
      • E o corabie austriacă ce are șase sute de ocale praf de pușcă de vînzare. CAMIL PETRESCU, O. II 552.
        surse: DLRLC
      • Reîncingîndu-și șorțurile verzi, ei clăteau ocalele și litrele coclite. MACEDONSKI, O. III 50.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Oca mică = măsură falsă, mai mică decât cea legală.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 1.2.1. expresie A prinde (pe cineva) cu ocaua mică = a prinde (pe cineva) cu o minciună, cu o faptă necinstită.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • De te-oi prinde cu oca mică, greu are să-ți cadă. CREANGĂ, P. 206.
          surse: DLRLC
        • I-am prins... cu oca mică, la picioarele fetelor în genunchi. ALECSANDRI, T.150.
          surse: DLRLC

etimologie: