3 intrări
16 definiții

Explicative DEX

ocean1 sm [At: VARLAAM, C. 229 / Pl: ~i / E: cf ocină] (Înv) Moștenitor.

oceanie2 sf vz ucenie

ocenie sf vz ucenie

ucenie sf [At: (sec. XVI-XVII) TEXTE ROM. (XVI), 409 / V: oc~, oceanie / Pl: ~ii / E: slv оучениѥ] (îrg) 1 Instrucție ostășească Si: (îvp) mustră1 (1). 2 Exercițiu militar. 3 Teorie, învățătură (în armată).

*OCEAN (pl. -ne) sn. 1 🌍 Mare imensă ce desparte continentele; oceanul ocupă o întindere de 375 de milioane de km. pătrați, adică aproape trei sferturi din suprafața totală a globului (care e de 510 milioane de km. pătrați); se împarte oceanul în cinci părți: I. ~ul Atlantic; II. ~ul Pacific; III. ~ul Indian; IV. ~ul Glacial arctic; v. ~ul Glacial antarctic 2 Ⓕ Noian, imensitate, întindere nemărginită, mulțime nenumărată: privind în ~ul adînc al cerului albastru (DLVR.); ...doritul soare Strălucește și desmiardă ~ de ninsoare (ALECS.); Lung ~ de iarbă, necunoscut în lume (ALECS.); soarele se cobora spre apus într’un ~ de flăcări (ALECS.); Sau văd nopți ce’ntind deasupră-mi ~ele de stele (EMIN.).

†OCENIE sf. 🎖️ Instrucție; exercițiu militar, mustră: p’atunci nu era ~ care învăța militarii mustra cu pușca (GR.-N.); l-a mustruluit mai abitir ca la ~ (R.-COD.) [rus. učenie].

OCENIE, ocenii, s. f. (Rusism înv.) Exerciții militare, instrucție. – Rus učenije.

1) oceán m., pl. enĭ (vsl. otĭčĭnŭ, al tatăluĭ, de tată. V. ocină). Dos. Moștenitor.

océnie, V. ucenie.

ucénie f. (bg. rus. učénie, vsl. učeniĭe, învățătură. V. ucenic, poucenie). Munt. Rar. Instrucțiune militară, șmotru. – Și océnie (Mold.): taĭcă-su la Plevna făcuse ocenie, nu glumă (Sov. 232. Alt ex. din Olt. în rev. I. Crg. 3, 347) și oceánie (Munt. vest. CL. 1913, 115).

Sinonime

OCENIE s. v. instrucție.

ocenie s. v. INSTRUCȚIE.

Arhaisme și regionalisme

ucenie s.f. (înv.) învățătură.

Tezaur

OCEAN1 s. m. (Învechit) Moștenitor. Împăratul să împreună în singele lor de să cheamă și ei de-aciia singe împărătesc și oceani împărăției aceiia. varlaam, c. 229, cf. 226. ♦ Fig. Face-te-vei... ocean bucuriei vecinice. dosoftei, ap. tdrg. – PI.: oceani. – Cf. ocină.

Intrare: ocean (persoană)
ocean3 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M22)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocean
  • oceanul
  • oceanu‑
plural
  • oceni
  • ocenii
genitiv-dativ singular
  • ocean
  • oceanului
plural
  • oceni
  • ocenilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: ocenie
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocenie
  • ocenia
plural
  • ocenii
  • oceniile
genitiv-dativ singular
  • ocenii
  • oceniei
plural
  • ocenii
  • oceniilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: ucenie
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ucenie
  • ucenia
plural
  • ucenii
  • uceniile
genitiv-dativ singular
  • ucenii
  • uceniei
plural
  • ucenii
  • uceniilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocenie
  • ocenia
plural
  • ocenii
  • oceniile
genitiv-dativ singular
  • ocenii
  • oceniei
plural
  • ocenii
  • oceniilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oceanie
  • oceania
plural
  • oceanii
  • oceaniile
genitiv-dativ singular
  • oceanii
  • oceaniei
plural
  • oceanii
  • oceaniilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ocenie, oceniisubstantiv feminin

etimologie:

ucenie, uceniisubstantiv feminin

învechit regional
  • 1. Instrucție ostășească. MDA2
    sinonime: mustră
  • 2. Exercițiu militar. MDA2
  • 3. Teorie, învățătură (în armată). MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.