2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OCÂRMUITÓR, -OÁRE, ocârmuitori, -oare, adj., s. m. și f. (Înv.) (Persoană) care conduce un stat, o instituție etc.; cârmuitor. [Pr.: -mu-i-] – Ocârmui + suf. -tor.

ocârmuitor, ~oare [At: (cca 1650-1675) GCR I, 190/26 / V: (înv) ~iu, otc~, otcârmuitoriu / Pl: ~i, ~oare / E: ocârmui + -tor] (Înv) 1-2 smf, a (Persoană) care conduce un stat, o instituție, o armată etc. Si: cârmuitor. 3 smf (Pex) Cârmaci al unei corăbii.

OCÂRMUITÓR, -OÁRE, ocârmuitori, -oare, adj., s. m. și f. (Înv.) (Persoană) care conduce un stat, o instituție etc., cârmuitor. [Pr.: -mu-i-] – Ocârmui + suf. -tor.

ocârmuitoriu, ~oare smf vz ocârmuitor

otcârmuitor, ~oare smf vz ocârmuitor

otcârmuitoriu, ~oare smf vz ocârmuitor

ocîrmuitór m. Rar azĭ. Guvernator. Odinioară ispravnic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ocârmuitór (înv.) (-mu-i-) adj. m., s. m., pl. ocârmuitóri; adj. f., s. f. sg. și pl. ocârmuitoáre

ocârmuitór adj. m., s. m. (sil. -mu-i-), pl. ocârmuitóri; f. sg. și pl. ocârmuitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OCÂRMUITÓR s. v. cârmuitor, conducător, domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod.

ocîrmuitor s. v. CÎRMUITOR. CONDUCĂTOR. DOMN. DOMNITOR. MONARH. STĂPÎNITOR. SUVERAN. VODĂ. VOIEVOD.

Intrare: ocârmuitor (adj.)
ocârmuitor1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -mu-i-tor info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocârmuitor
  • ocârmuitorul
  • ocârmuitoru‑
  • ocârmuitoare
  • ocârmuitoarea
plural
  • ocârmuitori
  • ocârmuitorii
  • ocârmuitoare
  • ocârmuitoarele
genitiv-dativ singular
  • ocârmuitor
  • ocârmuitorului
  • ocârmuitoare
  • ocârmuitoarei
plural
  • ocârmuitori
  • ocârmuitorilor
  • ocârmuitoare
  • ocârmuitoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: ocârmuitor (s.m.)
  • silabație: -mu-i-tor info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocârmuitor
  • ocârmuitorul
  • ocârmuitoru‑
plural
  • ocârmuitori
  • ocârmuitorii
genitiv-dativ singular
  • ocârmuitor
  • ocârmuitorului
plural
  • ocârmuitori
  • ocârmuitorilor
vocativ singular
  • ocârmuitorule
plural
  • ocârmuitorilor
ocârmuitoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
otcârmuitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
otcârmuitoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ocârmuitor, -oare ocârmuitoare ocârmuitoriu otcârmuitor otcârmuitoriu

etimologie:

  • Ocârmui + sufix -tor.
    surse: DEX '09