dexonline

error

V-am redirecționat automat de la objections la obiecționa.

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

obiecționa vt [At: IORDAN, L. R. A. 234 / P: o-biec~ / Pzi: ~nez / E: obiecțiune] 1-2 (Rar) A obiecta (1-2).

OBIECȚIONA vb. I. intr. A face obiecții. [Pron. -biec-ți-o-. / et. incertă].

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

obiecționa vb., ind. prez. 3 sg. și pl. obiecționează

Intrare: obiecționa

verb (V201) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) obiecționa	obiecționare	obiecționat obiecționatu‑	obiecționând obiecționându‑	singular	plural
		(a) obiecționa	obiecționare	obiecționat obiecționatu‑	obiecționând obiecționându‑	obiecționează	obiecționați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	obiecționez	(să) obiecționez	obiecționam	obiecționai	obiecționasem
	a II-a (tu)	obiecționezi	(să) obiecționezi	obiecționai	obiecționași	obiecționaseși
	a III-a (el, ea)	obiecționează	(să) obiecționeze	obiecționa	obiecționă	obiecționase
plural	I (noi)	obiecționăm	(să) obiecționăm	obiecționam	obiecționarăm	obiecționaserăm obiecționasem
	a II-a (voi)	obiecționați	(să) obiecționați	obiecționați	obiecționarăți	obiecționaserăți obiecționaseți
	a III-a (ei, ele)	obiecționează	(să) obiecționeze	obiecționau	obiecționară	obiecționaseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.