2 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

NÍȘTE art. nehot. (Precedă substantive la pl. pentru a arăta un număr, o cantitate nedeterminată) Niște cărți. ◊ (Înaintea unui substantiv care redă o idee de calitate negativă, accentuează valoarea peiorativă a substantivului) Sunt niște răi! ◊ (Precedă substantive, nume de materie la sg. sau substantive cu sens colectiv) Frige niște carne. [Var.: (reg.) néște art. nehot.] – Lat. nescio quid „nu știu ce”.

NÍȘTE art. nehot. (Precedă substantive la pl. pentru a arăta un număr, o cantitate nedeterminată) Niște cărți. ◊ (Înaintea unui substantiv care redă o idee de calitate negativă, accentuează valoarea peiorativă a substantivului) Sunt niște răi! ◊ (Precedă substantive, nume de materie la sg. sau substantive cu sens colectiv) Frige niște carne. [Var.: (reg.) néște art. nehot.] – Lat. nescio quid „nu știu ce”.

NÍȘTE art. nehot. Cuvînt (de obicei invariabil) întrebuințat înaintea substantivelor la pl. pentru a arăta o cantitate oarecare. După masă, ne-a chemat să ne împartă niște broșuri. CAMIL PETRESCU, U. N. 197. Avea de descurcat niște socoteli cu un slujbaș. REBREANU, R. I 91. Cucule, de unde vii? – De la niște vii pustii! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 119. ◊ (Însoțind un substantiv nume de materie la singular sau un substantiv cu sens colectiv) Au fript niște carne de iepure. RETEGANUL, P. II 71. Au trimes... să-i ducă niște pînză... și niște ață. SBIERA, P. 99. Ia și tu o bucată de mămăligă din colțar și cu niște ceapă și mînîncă. CREANGĂ, P. 9. ◊ (Pe lîngă un substantiv care redă o idee de calitate, întreaga sintagmă avînd o nuanță peiorativă) Iaca niște papugii, niște scîrța-scîrța pe hîrtie. Îi știm noi. CARAGIALE, O. I 44. Pesemne păcatele cele mari și grele m-au aruncat și aici să învăț niște țopîrlani sălbatici. CREANGĂ, A. 77. – Variantă: néște (HASDEU, R. V. 42) art. nehot.

*níște1 adj. pr. m. și f. (numai + s. sg.: ~ lapte, ~ făină)

NÍȘTE adj. (pop.) niscai, niscaiva. (~ oameni.)

niște pr. oarecari: niște oameni, niște vorbe. [Vechiu-rom. nește = lat. NESCIO QUID].

niște și (vechĭ) nește pron. indefinit (d. lat. néscio quĭd, nu știŭ ce. V. neștine, niscaĭ). Oare-care, ceva: niște oamenĭ, niște mîncare, niște vin. – Se întrebuințează numaĭ la nom. și ac.: niște banĭ, pe niște oamenĭ, ĭar la genitiv se întrebuințează unor saŭ a niște: unor oamenĭ, a niște oamenĭ, a niște mîncare. Se găsește și niștor (vechĭ neștor): niștor norĭ (Al. Cazaban, Vĭața Liter. 1906, 37, 3, 2). – Și’n Olt. nește (V. la puĭez).

NÉȘTE art. nehot. v. niște.

UN, O, unii, unele, art. nehot. (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) Un prieten. (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) O bucurie se vestea în ochii ei. ◊ (Dă sens general substantivului) Un artist, fie și mai genial decât Paganini. ♦ (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... Mi se părea că văd un Platon. ♦ (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) Un murdar. [Gen.-dat. sg. unui, unei; gen.-dat. pl. unor] – Lat. unus, una.

NÉȘTE art. nehot. v. niște.

UN, O, unii, unele, art. nehot. (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) Un prieten. ◊ (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) O bucurie se vestea în ochii ei. ◊ (Dă sens general substantivului) Un artist, fie și mai genial decât Paganini. ♦ (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... Mi se părea că văd un Platon. ♦ (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) Un murdar. [Gen.-dat. sg. unui, unei; gen.-dat. pl. unor] – Lat. unus, una.

UN, O, unii, unele, art. nehot. (Substantivul pe care-l determină denumește obiectul în discuție, fără să dea o nuanță deosebită noțiunii) Colo jos, pe mlaștină, S-a-ntîlnit un pui de cioară C-un bîtlan de baștină. TOPÎRCEANU, B. 46. A fost odată un împărat... ISPIRESCU, L 1. Alege-ți un cal din herghelie, care-i vrea tu. CREANGĂ, P. 185. Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici. EMINESCU, O. I 88. De-aș avea o puiculiță Cu flori galbine-n cosiță. ALECSANDRI, P. A. 35. ◊ (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decît un nume adunat pe-o carte. ARGHEZI, V. 9. I-a cuprins o jale pe-amîndoi. COȘBUC, P. I 228. Deodată îl apucă un dor de tată-său. ISPIRESCU, L. 8. O moarte se vestea în ochii ei. NEGRUZZI, S. I 50. ◊ (Dă sens general substantivului) Un artist, fie și mai genial decît Paganini, nu va putea scoate sunete frumoase și armonice dintr-o diblă spartă. GHEREA, ST. CR. I 251. ♦ (Înaintea unui nume propriu redă o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... Dascălul acesta lua în ochii mei un chip măreț... mi se părea că văd un Platon, un Aristotel. NEGRUZZI, S. I 6. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. unui, unei, gen.-dat. pl. unor.

O2 art. nehot. v. un.

un2 art. m., g.-d. únui, f. o, g.-d. únei; pl. m. și f. níște, g.-d. únor (este un laș)

arată toate definițiile

Intrare: niște
niște
invariabil (I1)
nește
invariabil (I1)
Intrare: un (art. nehot.)
un1 (art. nehot.) articol nehotărât
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P104)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular un o
plural niște niște
genitiv-dativ singular unui unei
plural unor unor

un (art. nehot.)

  • 1. Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție.
    surse: DEX '09 DLRLC 6 exemple
    exemple
    • Colo jos, pe mlaștină, S-a-ntîlnit un pui de cioară C-un bîtlan de baștină. TOPÎRCEANU, B. 46.
      surse: DLRLC
    • A fost odată un împărat... ISPIRESCU, L 1.
      surse: DLRLC
    • Alege-ți un cal din herghelie, care-i vrea tu. CREANGĂ, P. 185.
      surse: DLRLC
    • Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici. EMINESCU, O. I 88.
      surse: DLRLC
    • De-aș avea o puiculiță Cu flori galbine-n cosiță. ALECSANDRI, P. A. 35.
      surse: DLRLC
    • Un prieten.
      surse: DEX '09
    • diferențiere Folosit înaintea unui substantiv comun, indică genul, numărul și cazul acestuia și îl prezintă ca nedeterminat, indefinit.
      surse: NODEX
    • 1.1. Accentuează noțiunea exprimată de substantiv.
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decît un nume adunat pe-o carte. ARGHEZI, V. 9.
        surse: DLRLC
      • I-a cuprins o jale pe-amîndoi. COȘBUC, P. I 228.
        surse: DLRLC
      • Deodată îl apucă un dor de tată-său. ISPIRESCU, L. 8.
        surse: DLRLC
      • O moarte se vestea în ochii ei. NEGRUZZI, S. I 50.
        surse: DLRLC
      • O bucurie se vestea în ochii ei.
        surse: DEX '09
    • 1.2. Dă sens general substantivului.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Un artist, fie și mai genial decît Paganini, nu va putea scoate sunete frumoase și armonice dintr-o diblă spartă. GHEREA, ST. CR. I 251.
        surse: DLRLC
  • 2. (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu...
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Dascălul acesta lua în ochii mei un chip măreț... mi se părea că văd un Platon, un Aristotel. NEGRUZZI, S. I 6.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Folosit înaintea unui substantiv propriu, indică o asemănare cu persoana denumită de acest substantiv.
      surse: NODEX
  • 3. Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă.
    surse: DEX '09 un exemplu
    exemple
    • Un murdar.
      surse: DEX '09

etimologie: