5 intrări
59 de definiții
din care- explicative DEX (27)
- ortografice DOOM (29)
- argou (1)
- sinonime (2)
Explicative DEX
NIȘTE art. nehot. (Precedă substantive la pl. pentru a arăta un număr, o cantitate nedeterminată) Niște cărți. ◊ (Înaintea unui substantiv care redă o idee de calitate negativă, accentuează valoarea peiorativă a substantivului) Sunt niște răi! ◊ (Precedă substantive, nume de materie la sg. sau substantive cu sens colectiv) Frige niște carne. [Var.: (reg.) nește art. nehot.] – Lat. nescio quid „nu știu ce”.
NIȘTE art. nehot. (Precedă substantive la pl. pentru a arăta un număr, o cantitate nedeterminată) Niște cărți. ◊ (Înaintea unui substantiv care redă o idee de calitate negativă, accentuează valoarea peiorativă a substantivului) Sunt niște răi! ◊ (Precedă substantive, nume de materie la sg. sau substantive cu sens colectiv) Frige niște carne. [Var.: (reg.) nește art. nehot.] – Lat. nescio quid „nu știu ce”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
niște [At: (a. 1521) HURMUZAKI, XI, 843 / G-D: (înv) ~ștar, ~stor / V: (îvp) neș~, (înv) ~ștea, ~șteaie, ~ști, (reg) neștu, ~ștre, nuște, nuști, nuștu, nuștuc / E: ml nescio quid „nu știu ce”] 1 arn (Precedă substantivele la plural, corespunde pluralului articolului nehotărât singular un, o) Exprimă imposibilitatea de a preciza identitatea, cantitatea și, mai rar, calitatea noțiunii exprimate de substantivul înaintea căruia se află Niște cărți. 2 arn (Înaintea unui substantiv care redă o calitate negativă; prt) Sunt niște răi. 3 arn (Precedă nume de materii; csc) Frige niște carne. 4 anh (Înv; înaintea unui numeral) Oarecare. 5 anh (Înv; înaintea unui numeral) Un fel de...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NIȘTE art. nehot. Cuvînt (de obicei invariabil) întrebuințat înaintea substantivelor la pl. pentru a arăta o cantitate oarecare. După masă, ne-a chemat să ne împartă niște broșuri. CAMIL PETRESCU, U. N. 197. Avea de descurcat niște socoteli cu un slujbaș. REBREANU, R. I 91. Cucule, de unde vii? – De la niște vii pustii! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 119. ◊ (Însoțind un substantiv nume de materie la singular sau un substantiv cu sens colectiv) Au fript niște carne de iepure. RETEGANUL, P. II 71. Au trimes... să-i ducă niște pînză... și niște ață. SBIERA, P. 99. Ia și tu o bucată de mămăligă din colțar și cu niște ceapă și mînîncă. CREANGĂ, P. 9. ◊ (Pe lîngă un substantiv care redă o idee de calitate, întreaga sintagmă avînd o nuanță peiorativă) Iaca niște papugii, niște scîrța-scîrța pe hîrtie. Îi știm noi. CARAGIALE, O. I 44. Pesemne păcatele cele mari și grele m-au aruncat și aici să învăț niște țopîrlani sălbatici. CREANGĂ, A. 77. – Variantă: nește (HASDEU, R. V. 42) art. nehot.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
niște pr. oarecari: niște oameni, niște vorbe. [Vechiu-rom. nește = lat. NESCIO QUID].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
niște și (vechĭ) nește pron. indefinit (d. lat. néscio quĭd, nu știŭ ce. V. neștine, niscaĭ). Oare-care, ceva: niște oamenĭ, niște mîncare, niște vin. – Se întrebuințează numaĭ la nom. și ac.: niște banĭ, pe niște oamenĭ, ĭar la genitiv se întrebuințează unor saŭ a niște: unor oamenĭ, a niște oamenĭ, a niște mîncare. Se găsește și niștor (vechĭ neștor): niștor norĭ (Al. Cazaban, Vĭața Liter. 1906, 37, 3, 2). – Și’n Olt. nește (V. la puĭez).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NEȘTE art. nehot. v. niște.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NEȘTE art. nehot. v. niște.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
NEȘTE art. nehot. v. niște.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
O3 art. nehot. v. un.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de Adriana Stoian
- acțiuni
UN, O, unii, unele, art. nehot. (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) Un prieten. (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) O bucurie se vestea în ochii ei. ◊ (Dă sens general substantivului) Un artist, fie și mai genial decât Paganini. ♦ (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... Mi se părea că văd un Platon. ♦ (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) Un murdar. [Gen.-dat. sg. unui, unei; gen.-dat. pl. unor] – Lat. unus, una.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
nește anhi vz niște
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
neștu anh vz niște
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
niștea arn vz niște
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nișteaie arn vz niște
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
niști arn vz niște
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
niștre arn vz niște
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nuște anh vz niște
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nuști anh vz niște
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nuștu anh vz niște
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nuștuc anh vz niște
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
on2 arn vz un
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UN1 (genit. unui), f. O (genit. unei) I. adj. num. cardinal. Cel dintîiu din toate numerele: un om, un lup, un ceas, un cuvînt; o femeie, o vacă, o lună, o vorbă; decît un an cioară, mai bine o zi șoim (ZNN.); are doi copii: un băiat și o fată; au fost odată doi oameni, un bărbat și o muiere (RET.); Judecătorii l-au osîndit la șase luni și o zi; copilul a împlinit ~ an și o lună; a cerut un leu daune-interese; (P): cu un rac tot sărac 👉 RAC I 1. II. UNU(L) (genit. unuia), f. UNA (genit. uneia) num. cardinal și (pl. m. unii, f. unele; – gen.-dat. sg. unuia, uneia, pl. unora) pron. nehot. 1 Numărul, cantitatea ce reprezintă unitatea: împăratul avea trei feciori, doi mai mari, sfătoși și făloși, iar unul mai mic (RET.); decît zece trebi și rele, mai bine una și bună (ZNN.); îi trase una cu sete, că punga plesni ca o bășică de bou (DLVR.); De cînd sînt eu pe pămînt Numai trei mîndre-am avut: Una’n deal Ca ș’un pahar, Una’n vale, Mîndră tare, Una’n capul satului, Ca și floarea crinului (IK.-BRS.); unul la sută; una la mie; bărbatul e major la douăzeci și unul de ani; o mie și una de nopți; (P): una și cu una fac două, lucrul e destul de lămurit, nu-l poți interpreta altfel; a ști una și bună 👉 BUN I 24; tu știi una, eu știu mai multe 👉 ȘTI I 1; una la mînă 👉 MÎNĂ1 B, f.; nici una, nici două, cu una cu două 👉 DOI3; din două una sau una din două, ori una, ori alta, ori... ori...; pînă la unul 👉 PÎNĂ13; (unul) cîte unul sau cîte unul, cîte unul, numai unul la fie-care dată și pe rînd: toată noaptea au dat den sinețe și nu cîte unul, ce toți odată (M.-COST.); acest împărat avea cincizeci de fete și... pe toate le trimese la Ercule, cîte una, cîte una (ISP.); (tot) unul și unul, tot oameni aleși, caracteristici: sat vechiu, răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvîntului, cu gospodari tot unul și unul (CRG.); ele erau mai multe la număr, tot una și una de frumoase (ISP.); Bucov. unul ca unul, unul ca și celălalt: la chip drept că-s unul ca unul, dar la fire tot se deosebesc în cîtva (SB.) ¶ 3 Asociat sau în opozițiune cu altul, alta: tot două oale-mi fierb: una seacă și alta goală (PANN); unii susțin una, alții alta; una îl întrebi și alta răspunde (CAR.); una pre alta hulește și defaimă și una pre alta va să o pogoare și să o calce (GR.-UR.); nu înțelegea unul altuia ce grăia și rămase lucrul lor neisprăvit (N.-COST.); și unii și alții sîn' vinovați; 👉 ALT25; pînă (la) una alta. deocamdată: pînă una alta, îi schimbă merele și-i puse altele în locul lor (ISP.); dar pînă la una alta, știi ce-am gîndit eu astă noapte? (CRG.) ¶ 3 De una, a) de altfel, de altminteri: de una, poate ar fi mai bine să plece; b) laolaltă, împreună: sat... împărțit în trei părți care se țin tot de una (CRG.); c) îndată, pe loc, imediat: cum o intrat în ogradă, de una o trecut printre oameni (VAS.) ¶ 4 De-a-una, numai decît, îndată, pe loc: albina, auzind aceasta... de-a-una și sboară de unde era ascunsă (MAR.); 👉 TOTDEAUNA ¶ 5 Într’una, Mold. Bucov. Trans. (tot) una, necontenit, mereu: îi merge gura într’una; se ține într’una de ștrengării; fata, care voește ca un flăcău să o iee de soție, ia o cheutoare de la cămeșa lui... și poartă cheutoarea tot una la sine (GOR.); nu ședea nici-cînd pe-acasă, ci îmbla tot una’n vitejii (SB.); de cînd v’ați însurat, ați dus-o una cu bencheturile, cu zaifeturile (ALECS.) ¶ 6 ‡Într’una, împreună: merg oamenii la beserică, cum acolo într’una cu popa și cu tot nărodul să facă rugăciune (COR.) ¶ 7 Tot una, deopotrivă, egal, la fel: amîndoi erau tot una de tari (SB.); Tot una-i dacă astăzi sau mîine am să mor (EMIN.) ¶ 8 Nici de unele, de nici unele, nimic: la conace era grijit tot ce trebuia... să nu fie lipsă nici de unele (MUST.); care fu mirarea lui, cînd i se spuse că acolo nu va putea găsi nici de unele, fiindcă erau prea săraci (ISP.); tu n’ai părinți, adăpost n’ai, haine nu, n’ai de nici unele (CAR.) ¶ 9 Une ori 👉 UNEORI; ‡une-date 👉 DATĂ11 ¶ 10 De ună zi 👉 DEUNĂZI ¶ 11 În enumerări, în chitanțe, polițe, etc. se întrebuințează adesea una în loc de o: fie-care locuință se compune din un antreu, una cameră de dormit, una sufragerie și una bucătărie; am primit una mie de lei ¶ 12 Singur, unic: Dumnezeu e unul; numai unul Dumnezeu știe cît sînt de nevinovată! (ISP.); Și era una la părinți Și mîndră’n toate cele (EMIN.); botezară copilul și îngrijiră de dînsul, mă rog, ca unul la părinți (ISP.) ¶ 13 Nici unul, nici una 👉 NICI II 2. III. UNU(L) sbst. Cifra 1, nota 1: trei unu(l) de-a rîndul se citesc o sută și unsprezece; scrie pe unu(l) dinaintea lui zero; i-a dat unu(l) la geometrie. IV. UN, f. O (gen.-dat. m. unui, f. unei; – pl. m. f. niște, gen.-dat. unor) art. nehot.: un om înalt, o femeie frumoasă; acea casă era a unui bătrîn și a unei bătrîne cari n’aveau copii (RET.); Și se tot duce, s’a tot dus De dragu-unei copile (EMIN.); un altul; un al treilea; simți că în creierii lui se petrece un ce de care nu-și putea da seama (ISP.); un du-te, vino; nici un, nici o 👉 NICl II 2 [lat. unus, una].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
UNUL 👉 UN II.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
UN, O, unii, unele, art. nehot. (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) Un prieten. ◊ (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) O bucurie se vestea în ochii ei. ◊ (Dă sens general substantivului) Un artist, fie și mai genial decât Paganini. ♦ (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... Mi se părea că văd un Platon. ♦ (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) Un murdar. [Gen.-dat. sg. unui, unei; gen.-dat. pl. unor] – Lat. unus, una.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
O3 art. nehot. V. un.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
O2 art. nehot. v. un.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
O2 art. nehot. v. un.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
O2 art. nehot. v. un.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UN, O, unii, unele, art. nehot. (Substantivul pe care-l determină denumește obiectul în discuție, fără să dea o nuanță deosebită noțiunii) Colo jos, pe mlaștină, S-a-ntîlnit un pui de cioară C-un bîtlan de baștină. TOPÎRCEANU, B. 46. A fost odată un împărat... ISPIRESCU, L. 1. Alege-ți un cal din herghelie, care-i vrea tu. CREANGĂ, P. 185. Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici. EMINESCU, O. I 88. De-aș avea o puiculiță Cu flori galbine-n cosiță. ALECSANDRI, P. A. 35. ◊ (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decît un nume adunat pe-o carte. ARGHEZI, V. 9. I-a cuprins o jale pe-amîndoi. COȘBUC, P. I 228. Deodată îl apucă un dor de tată-său. ISPIRESCU, L. 8. O moarte se vestea în ochii ei. NEGRUZZI, S. I 50. ◊ (Dă sens general substantivului) Un artist, fie și mai genial decît Paganini, nu va putea scoate sunete frumoase și armonice dintr-o diblă spartă. GHEREA, ST. CR. I 251. ♦ (Înaintea unui nume propriu redă o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... Dascălul acesta lua în ochii mei un chip măreț... mi se părea că văd un Platon, un Aristotel. NEGRUZZI, S. I 6. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. unui, unei, gen.-dat. pl. unor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UN o (niște) art. nehot. 1) (folosit înaintea unui substantiv comun, indică genul, numărul și cazul acestuia și îl prezintă ca nedeterminat, indefinit) Un oraș. O școală. 2) (folosit înaintea unui substantiv propriu, indică o asemănare cu persoana denumită de acest substantiv) Un Ion Creangă. O Marie Bieșu. /<lat. unus, una
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
néște, néștor V. niște.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
niște2 art. (numai + s. pl.: ~ făinuri), g.-d. pl. unor; v. un2
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
niște1 adj. pr. m. și f. (numai + s. sg.: ~ faină, ~ lapte)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*niște1 adj. pr. m. și f. (numai + s. sg.: ~ lapte, ~ făină)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de liastancu
- acțiuni
niște
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
dintr-o prep. + art. / num. (~ grădină, numai ~ privire)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dintr-un prep. + art. / num. (~ sat de munte, maioneză numai ~ ou)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
! laoparte[1] adv. (Dă-te ~.) corectat(ă)
- în ediția tipărită nu este semnalizat ca noutate, deși în DOOM2 este introdus ca la o parte — raduborza
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
o3 art. v. un2
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
un3 num. m., g.-d. unui; f. o, g.-d. unei (Eu am un frate/o soră, el are doi/două.)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
un2 art. m., g.-d. unui, f. o, g.-d. unei; pl. m. și f. niște, g.-d. unor (Acolo lătra un câine/mieuna o pisică. Acolo lătrau niște câini/mieunau niște pisici.)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
un1 adj. pr. m., g.-d. unui, pl. unii; f. o, g.-d. unei, pl. unele, g.-d. m. și f. unor (Un elev/O elevă întreabă, altul/alta răspunde.)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
!dintr-o prep. + adj. / art. / num.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!dintr-un prep. + adj. / art. / num.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
la o parte loc. adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
o5 art. v. un2
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pe de o parte (tempo lent)/pe de-o parte (tempo rapid) loc. adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
un2 art. m., g.-d. unui, f. o, g.-d. unei; pl. m. și f. niște, g.-d. unor (este un laș)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
dintr-o prep. + art. sau + num.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dintr-un prep. + art. sau + num.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
un adj. m., g.-d. unui, pl. unii; f. sg. o, g.-d. unei, pl. unele, g.-d. m. și f. unor
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
un art. m., g.-d. unui; f. sg. o, g.-d. unei; pl. m. și f. niște, g.-d. unor
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dintr-o
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
dintr-un
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
la o parte
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
pe de o parte
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
dintr’o.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
dintr’un.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
laoparte.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
un, o; unui m. gen., unei f. gen.; niște pl. m. și f. (cf. unul).
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Argou
pentru unii mumă, pentru alții ciumă expr. (pop.) care este părtinitor în relațiile cu oamenii.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
NIȘTE adj. (pop.) niscai, niscaiva. (~ oameni.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NIȘTE adj. (pop.) niscai, niscaiva. (~ oameni.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
compus |
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P104) | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
niștearticol nehotărât
- 1. Precedă substantive la plural pentru a arăta un număr, o cantitate nedeterminată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Niște cărți. DEX '09
- După masă, ne-a chemat să ne împartă niște broșuri. CAMIL PETRESCU, U. N. 197. DLRLC
- Avea de descurcat niște socoteli cu un slujbaș. REBREANU, R. I 91. DLRLC
- Cucule, de unde vii? – De la niște vii pustii! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 119. DLRLC
-
- 2. Înaintea unui substantiv care redă o idee de calitate negativă, accentuează valoarea peiorativă a substantivului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Sunt niște răi! DEX '09
- Iaca niște papugii, niște scîrța-scîrța pe hîrtie. Îi știm noi. CARAGIALE, O. I 44. DLRLC
- Pesemne păcatele cele mari și grele m-au aruncat și aici să învăț niște țopîrlani sălbatici. CREANGĂ, A. 77. DLRLC
-
- 3. Precedă substantive, nume de materie la singular sau substantive cu sens colectiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Au fript niște carne de iepure. RETEGANUL, P. II 71. DLRLC
- Au trimes... să-i ducă niște pînză... și niște ață. SBIERA, P. 99. DLRLC
- Ia și tu o bucată de mămăligă din colțar și cu niște ceapă și mînîncă. CREANGĂ, P. 9. DLRLC
-
etimologie:
- nescio quid „nu știu ce”. DEX '98 DEX '09
un, oarticol nehotărât un, oadjectiv nehotărât un, onumeral
- 1. Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție. DEX '09 DLRLC
- Un prieten. DEX '09
- Colo jos, pe mlaștină, S-a-ntîlnit un pui de cioară C-un bîtlan de baștină. TOPÎRCEANU, B. 46. DLRLC
- A fost odată un împărat... ISPIRESCU, L. 1. DLRLC
- Alege-ți un cal din herghelie, care-i vrea tu. CREANGĂ, P. 185. DLRLC
- Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici. EMINESCU, O. I 88. DLRLC
- De-aș avea o puiculiță Cu flori galbine-n cosiță. ALECSANDRI, P. A. 35. DLRLC
- diferențiere Folosit înaintea unui substantiv comun, indică genul, numărul și cazul acestuia și îl prezintă ca nedeterminat, indefinit. NODEX
- 1.1. Accentuează noțiunea exprimată de substantiv. DEX '09 DLRLC
- O bucurie se vestea în ochii ei. DEX '09
- Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decît un nume adunat pe-o carte. ARGHEZI, V. 9. DLRLC
- I-a cuprins o jale pe-amîndoi. COȘBUC, P. I 228. DLRLC
- Deodată îl apucă un dor de tată-său. ISPIRESCU, L. 8. DLRLC
- O moarte se vestea în ochii ei. NEGRUZZI, S. I 50. DLRLC
-
- 1.2. Dă sens general substantivului. DEX '09 DLRLC
- Un artist, fie și mai genial decît Paganini, nu va putea scoate sunete frumoase și armonice dintr-o diblă spartă. GHEREA, ST. CR. I 251. DLRLC
-
-
- 2. (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... DEX '09 DLRLC
- Dascălul acesta lua în ochii mei un chip măreț... mi se părea că văd un Platon, un Aristotel. NEGRUZZI, S. I 6. DLRLC
- diferențiere Folosit înaintea unui substantiv propriu, indică o asemănare cu persoana denumită de acest substantiv. NODEX
-
- 3. Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă. DEX '09
- Un murdar. DEX '09
-
etimologie:
- unus, una DEX '09