5 intrări

51 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NÍȘTE art. nehot. (Precedă substantive la pl. pentru a arăta un număr, o cantitate nedeterminată) Niște cărți. ◊ (Înaintea unui substantiv care redă o idee de calitate negativă, accentuează valoarea peiorativă a substantivului) Sunt niște răi! ◊ (Precedă substantive, nume de materie la sg. sau substantive cu sens colectiv) Frige niște carne. [Var.: (reg.) néște art. nehot.] – Lat. nescio quid „nu știu ce”.

NÍȘTE art. nehot. (Precedă substantive la pl. pentru a arăta un număr, o cantitate nedeterminată) Niște cărți. ◊ (Înaintea unui substantiv care redă o idee de calitate negativă, accentuează valoarea peiorativă a substantivului) Sunt niște răi! ◊ (Precedă substantive, nume de materie la sg. sau substantive cu sens colectiv) Frige niște carne. [Var.: (reg.) néște art. nehot.] – Lat. nescio quid „nu știu ce”.

niște [At: (a. 1521) HURMUZAKI, XI, 843 / G-D: (înv) ~ștar, ~stor / V: (îvp) neș~, (înv) ~ștea, ~șteaie, ~ști, (reg) neștu, ~ștre, nuște, nuști, nuștu, nuștuc / E: ml nescio quid „nu știu ce”] 1 arn (Precedă substantivele la plural, corespunde pluralului articolului nehotărât singular un, o) Exprimă imposibilitatea de a preciza identitatea, cantitatea și, mai rar, calitatea noțiunii exprimate de substantivul înaintea căruia se află Niște cărți. 2 arn (Înaintea unui substantiv care redă o calitate negativă; prt) Sunt niște răi. 3 arn (Precedă nume de materii; csc) Frige niște carne. 4 anh (Înv; înaintea unui numeral) Oarecare. 5 anh (Înv; înaintea unui numeral) Un fel de...

NÍȘTE art. nehot. Cuvînt (de obicei invariabil) întrebuințat înaintea substantivelor la pl. pentru a arăta o cantitate oarecare. După masă, ne-a chemat să ne împartă niște broșuri. CAMIL PETRESCU, U. N. 197. Avea de descurcat niște socoteli cu un slujbaș. REBREANU, R. I 91. Cucule, de unde vii? – De la niște vii pustii! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 119. ◊ (Însoțind un substantiv nume de materie la singular sau un substantiv cu sens colectiv) Au fript niște carne de iepure. RETEGANUL, P. II 71. Au trimes... să-i ducă niște pînză... și niște ață. SBIERA, P. 99. Ia și tu o bucată de mămăligă din colțar și cu niște ceapă și mînîncă. CREANGĂ, P. 9. ◊ (Pe lîngă un substantiv care redă o idee de calitate, întreaga sintagmă avînd o nuanță peiorativă) Iaca niște papugii, niște scîrța-scîrța pe hîrtie. Îi știm noi. CARAGIALE, O. I 44. Pesemne păcatele cele mari și grele m-au aruncat și aici să învăț niște țopîrlani sălbatici. CREANGĂ, A. 77. – Variantă: néște (HASDEU, R. V. 42) art. nehot.

niște pr. oarecari: niște oameni, niște vorbe. [Vechiu-rom. nește = lat. NESCIO QUID].

niște și (vechĭ) nește pron. indefinit (d. lat. néscio quĭd, nu știŭ ce. V. neștine, niscaĭ). Oare-care, ceva: niște oamenĭ, niște mîncare, niște vin. – Se întrebuințează numaĭ la nom. și ac.: niște banĭ, pe niște oamenĭ, ĭar la genitiv se întrebuințează unor saŭ a niște: unor oamenĭ, a niște oamenĭ, a niște mîncare. Se găsește și niștor (vechĭ neștor): niștor norĭ (Al. Cazaban, Vĭața Liter. 1906, 37, 3, 2). – Și’n Olt. nește (V. la puĭez).

NÉȘTE art. nehot. v. niște.

UN, O, unii, unele, art. nehot. (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) Un prieten. (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) O bucurie se vestea în ochii ei. ◊ (Dă sens general substantivului) Un artist, fie și mai genial decât Paganini. ♦ (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... Mi se părea că văd un Platon. ♦ (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) Un murdar. [Gen.-dat. sg. unui, unei; gen.-dat. pl. unor] – Lat. unus, una.

UN, O, unii, unele, art. nehot. (Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție) Un prieten. ◊ (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) O bucurie se vestea în ochii ei. ◊ (Dă sens general substantivului) Un artist, fie și mai genial decât Paganini. ♦ (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... Mi se părea că văd un Platon. ♦ (Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă) Un murdar. [Gen.-dat. sg. unui, unei; gen.-dat. pl. unor] – Lat. unus, una.

O2 art. nehot. v. un.

UN, O, unii, unele, art. nehot. (Substantivul pe care-l determină denumește obiectul în discuție, fără să dea o nuanță deosebită noțiunii) Colo jos, pe mlaștină, S-a-ntîlnit un pui de cioară C-un bîtlan de baștină. TOPÎRCEANU, B. 46. A fost odată un împărat... ISPIRESCU, L 1. Alege-ți un cal din herghelie, care-i vrea tu. CREANGĂ, P. 185. Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici. EMINESCU, O. I 88. De-aș avea o puiculiță Cu flori galbine-n cosiță. ALECSANDRI, P. A. 35. ◊ (Accentuează noțiunea exprimată de substantiv) Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decît un nume adunat pe-o carte. ARGHEZI, V. 9. I-a cuprins o jale pe-amîndoi. COȘBUC, P. I 228. Deodată îl apucă un dor de tată-său. ISPIRESCU, L. 8. O moarte se vestea în ochii ei. NEGRUZZI, S. I 50. ◊ (Dă sens general substantivului) Un artist, fie și mai genial decît Paganini, nu va putea scoate sunete frumoase și armonice dintr-o diblă spartă. GHEREA, ST. CR. I 251. ♦ (Înaintea unui nume propriu redă o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... Dascălul acesta lua în ochii mei un chip măreț... mi se părea că văd un Platon, un Aristotel. NEGRUZZI, S. I 6. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. unui, unei, gen.-dat. pl. unor.

UN o (niște) art. nehot. 1) (folosit înaintea unui substantiv comun, indică genul, numărul și cazul acestuia și îl prezintă ca nedeterminat, indefinit) Un oraș. O școală. 2) (folosit înaintea unui substantiv propriu, indică o asemănare cu persoana denumită de acest substantiv) Un Ion Creangă. O Marie Bieșu. /<lat. unus, una

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

*niște1 adj. pr. m. și f. (numai + s. sg.: ~ lapte, ~ făină)

un3 num. m., g.-d. unui; f. o, g.-d. unei (Eu am un frate/osoră, el are doi/două.)

un2 art. m., g.-d. unui, f. o, g.-d. unei; pl. m. și f. niște, g.-d. unor (Acolo lătra un câine/mieuna o pisică. Acolo lătrau niște câini/mieunau niște pisici.)

un1 adj. pr. m., g.-d. unui, pl. unii; f. o, g.-d. unei, pl. unele, g.-d. m. și f. unor (Un elev/O elevă întreabă, altul/alta răspunde.)

!dintr-o prep. + adj. / art. / num.

!dintr-un prep. + adj. / art. / num.

pe de o parte (tempo lent)/pe de-o parte (tempo rapid) loc. adv.

un2 art. m., g.-d. unui, f. o, g.-d. unei; pl. m. și f. niște, g.-d. unor (este un laș)

díntr-un prep. + art. sau + num.

un adj. m., g.-d. únui, pl. únii; f. sg. o, g.-d. únei, pl. únele, g.-d. m. și f. únor

un art. m., g.-d. únui; f. sg. o, g.-d. únei; pl. m. și f. níște, g.-d. únor

un, o; unui m. gen., unei f. gen.; niște pl. m. și f. (cf. unul).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NÍȘTE adj. (pop.) niscai, niscaiva. (~ oameni.)

NIȘTE adj. (pop.) niscai, niscaiva. (~ oameni.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

pentru unii mumă, pentru alții ciumă expr. (pop.) care este părtinitor în relațiile cu oamenii.

Intrare: niște
Intrare: dintr-un
dintr-un
compus
  • dintr-un
Intrare: la o parte
compus
  • la o parte
laoparte adverb
adverb (I8)
  • laoparte
Intrare: pe de o parte
pe de o parte locuțiune adverbială
compus
  • pe de o parte
pe de-o parte locuțiune adverbială
compus
  • pe de-o parte
Intrare: un (art. nehot.)
un1 (art. nehot.) articol nehotărât
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P104)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • un
  • o
plural
  • niște
  • niște
genitiv-dativ singular
  • unui
  • unei
plural
  • unor
  • unor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

niștearticol nehotărât

  • 1. Precedă substantive la plural pentru a arăta un număr, o cantitate nedeterminată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Niște cărți. DEX '09
    • format_quote După masă, ne-a chemat să ne împartă niște broșuri. CAMIL PETRESCU, U. N. 197. DLRLC
    • format_quote Avea de descurcat niște socoteli cu un slujbaș. REBREANU, R. I 91. DLRLC
    • format_quote Cucule, de unde vii? – De la niște vii pustii! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 119. DLRLC
  • 2. Înaintea unui substantiv care redă o idee de calitate negativă, accentuează valoarea peiorativă a substantivului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Sunt niște răi! DEX '09
    • format_quote Iaca niște papugii, niște scîrța-scîrța pe hîrtie. Îi știm noi. CARAGIALE, O. I 44. DLRLC
    • format_quote Pesemne păcatele cele mari și grele m-au aruncat și aici să învăț niște țopîrlani sălbatici. CREANGĂ, A. 77. DLRLC
  • 3. Precedă substantive, nume de materie la singular sau substantive cu sens colectiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Au fript niște carne de iepure. RETEGANUL, P. II 71. DLRLC
    • format_quote Au trimes... să-i ducă niște pînză... și niște ață. SBIERA, P. 99. DLRLC
    • format_quote Ia și tu o bucată de mămăligă din colțar și cu niște ceapă și mînîncă. CREANGĂ, P. 9. DLRLC
etimologie:

un, oarticol nehotărât
un, oadjectiv nehotărât
un, onumeral

  • 1. Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Un prieten. DEX '09
    • format_quote Colo jos, pe mlaștină, S-a-ntîlnit un pui de cioară C-un bîtlan de baștină. TOPÎRCEANU, B. 46. DLRLC
    • format_quote A fost odată un împărat... ISPIRESCU, L 1. DLRLC
    • format_quote Alege-ți un cal din herghelie, care-i vrea tu. CREANGĂ, P. 185. DLRLC
    • format_quote Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici. EMINESCU, O. I 88. DLRLC
    • format_quote De-aș avea o puiculiță Cu flori galbine-n cosiță. ALECSANDRI, P. A. 35. DLRLC
    • diferențiere Folosit înaintea unui substantiv comun, indică genul, numărul și cazul acestuia și îl prezintă ca nedeterminat, indefinit. NODEX
    • 1.1. Accentuează noțiunea exprimată de substantiv. DEX '09 DLRLC
      • format_quote O bucurie se vestea în ochii ei. DEX '09
      • format_quote Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decît un nume adunat pe-o carte. ARGHEZI, V. 9. DLRLC
      • format_quote I-a cuprins o jale pe-amîndoi. COȘBUC, P. I 228. DLRLC
      • format_quote Deodată îl apucă un dor de tată-său. ISPIRESCU, L. 8. DLRLC
      • format_quote O moarte se vestea în ochii ei. NEGRUZZI, S. I 50. DLRLC
    • 1.2. Dă sens general substantivului. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Un artist, fie și mai genial decît Paganini, nu va putea scoate sunete frumoase și armonice dintr-o diblă spartă. GHEREA, ST. CR. I 251. DLRLC
  • 2. (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... DEX '09 DLRLC
    • format_quote Dascălul acesta lua în ochii mei un chip măreț... mi se părea că văd un Platon, un Aristotel. NEGRUZZI, S. I 6. DLRLC
    • diferențiere Folosit înaintea unui substantiv propriu, indică o asemănare cu persoana denumită de acest substantiv. NODEX
  • 3. Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă. DEX '09
    • format_quote Un murdar. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.