5 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

netoți m. pl. clasă de țigani unguri nomazi, despletiți și nepieptănați, cari furau și mâncau mortăciuni.

Netoți pl. sat în jud. Teleorman cu 2600 loc.

NETÓT, NETOÁTĂ, netoți, netoate, adj., s. m. și f. (Persoană) cu mintea mărginită, care pricepe greu un lucru, care acționează fără judecată; (om) redus la minte; prost, nătărău, neghiob, prostănac. – Pref. ne- + tot.

netot, ~oa [At: LB / V: (reg) nă~, ~dot / Pl: ~oți, ~oate / E: ne- + tot] 1 a (Rar) Parțial. 2-3 smf, a Nătărău (1-2). 4-5 smf, a Neghiob (3-4). 6 smf Persoană dintr-un anumit grup de țigani nomazi, răspândiți odinioară prin Ungaria și Transilvania.

NETÓT, NETOÁTĂ, netoți, netoate, adj., s. m. și f. (Persoană) cu mintea mărginită, care pricepe greu un lucru, care acționează fără judecată; (om) redus la minte; prost, nătărău, neghiob, prostănac. – Ne- + tot.

NETÓT2, -OÁTĂ, netoți, -oate, s. m. și f. (Învechit) Persoană aparținînd unui grup de țigani nomazi care trăia prin Ungaria și Transilvania. Jigăriți și hărtăniți ca niște netoți. ISPIRESCU, L. 174. Netoți, oameni fără casă și fără șatră, nomazi, umblau în cîrduri, cu capul gol. GHICA, S. XII.

NETÓT1, -OÁTĂ, netoți, -oate, adj. Redus la minte, fără minte, neghiob, prostănac, prost, smintit. Ce stai, mîndruță, la poartă, Ori ești proastă și netoată? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 156. ◊ (Substantivat) Ești un netot! Ți-e capul prost Și-ți faci de cap, Ioane! COȘBUC, P. I 118. Într-a păpușilor țară Mulți netoți pe bani se-nsoară. ALECSANDRI, T. I 96.

NETÓT ~oátă (~óți, ~oáte) și substantival (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește lipsă de inteligență; prost; neghiob; nerod; tâmp; tont; nătâng; năuc; stupid. /ne- + tot

netot a. și m. idiot: mintea mi-i seacă, gândul netot EM. [Lit. neîntreg (cf. lipsit)].

netót, -oátă adj. (ne- și tot, adică „neîntreg, incomplet, neom”). Idiot, tâmp. M. pl. Un fel de Țiganĭ ungureștĭ nomazĭ care furaŭ și mîncaŭ și mortăcĭunĭ și care aŭ fost alungațĭ din Transilvania din ordinu luĭ Iosif II și aŭ fost robițĭ la noĭ pe la 1800. – La Olt nătot (Iov. 236). V. Țigan.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

netót (pop.) adj. m., s. m., pl. netóți; adj. f., s. f. netoátă, pl. netoáte

netót adj. m., s. m., pl. netóți; f. sg. netoátă, pl. netoáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NETÓT adj., s. 1. adj., s. v. prost. 2. adj. v. prostesc.

NETOT adj., s. 1. adj., s. bleg, nătăfleț, nătărău, nătîng, neghiob, nerod, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău, (înv. și pop.) năuc, (pop. și fam.) haplea, (pop.) flaimuc, (înv. și reg.) nătîntoc, prostan, prostatic, prostănatic, (reg. și fam.) șui, (reg.) bleot, hăbăuc, mangosit, metehău, meteleu, motoflete, motolog, mutălău, natantol, năbîrgeac, nătăbîz, nătînt, nătrui, nătruț, năvleg, năvligos, nerodoi, pliurd, ponc, pricăjit, puncău, tălălău, tălîmb, tontan, tontolete, tontolog, (prin Transilv.) balamut, (prin Olt.) bleomb, (prin Mold.) bobletic, (prin Munt.) bobleț, (Mold.) cherapleș, (prin Transilv., Mold. și Bucov.) chiomb, (Transilv., Ban. și Olt.) lud, (Transilv. și Ban.) năhui, (Transilv.) nebleznic, (prin Mold., Transilv. și Maram.) șuietic, (Mold.) tanău, (Bucov.) tălășman, (prin Olt. și Munt.) tărăntuc, (Munt.) tontovan, (turcism înv.) budala, (fam.) fleț, găgăuță, gogoman, zevzec, (fig.) sec. (~ mai ești, amice!) 2. adj. nătîng, neghiob, neghiobesc, nerod, nerozesc, prostesc, stupid, (livr.) inept, (înv.) prostatic. (O comportare, o faptă ~.) erată

Intrare: netoți
netoți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Netoți
Netoți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: netot (adj.)
netot1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A43)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • netot
  • netotul
  • netotu‑
  • netoa
  • netoata
plural
  • netoți
  • netoții
  • netoate
  • netoatele
genitiv-dativ singular
  • netot
  • netotului
  • netoate
  • netoatei
plural
  • netoți
  • netoților
  • netoate
  • netoatelor
vocativ singular
plural
Intrare: netot (s.m. prost)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • netot
  • netotul
  • netotu‑
plural
  • netoți
  • netoții
genitiv-dativ singular
  • netot
  • netotului
plural
  • netoți
  • netoților
vocativ singular
  • netotule
plural
  • netoților
Intrare: netot (s.m. țigan)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • netot
  • netotul
  • netotu‑
plural
  • netoți
  • netoții
genitiv-dativ singular
  • netot
  • netotului
plural
  • netoți
  • netoților
vocativ singular
  • netotule
plural
  • netoților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

netot, netoată (prost) netoată

etimologie:

  • Prefix ne- + tot.
    surse: DEX '09

netot, netoată (țigan) netoată

  • 1. învechit Persoană aparținând unui grup de țigani nomazi care trăia prin Ungaria și Transilvania.
    exemple
    • Jigăriți și hărtăniți ca niște netoți. ISPIRESCU, L. 174.
      surse: DLRLC
    • Netoți, oameni fără casă și fără șatră, nomazi, umblau în cîrduri, cu capul gol. GHICA, S. XII.
      surse: DLRLC

etimologie: