10 definiții pentru nesiguranță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NESIGURÁNȚĂ s. f. 1. Stare a ceea ce este nesigur (1), lipsit de siguranță;incertitudine, îndoială; p. ext. lucru șituație nesigure, îndoielnice supuse hazardului; lipsă de securitate (personală). 2. Șovăială, ezitare; îndoială, dubiu; p. ext. stare de agitație, de frământare, neliniște. – Pref. ne- + siguranță.

nesiguranță sf [At: AR (1834) 1171/25 / Pl: ~țe / E: ne- + siguranță] 1 Lipsă de siguranță Si: incertitudine, îndoială (nob) nesiguritate (1). 2 (Pex) Lucru, situație etc. îndoielnice Si: (nob) nesiguritate (2). 3 Lipsă de securitate personală Si: (nob) nesiguritate (3). 4 (Îs) ~ța zilei de mâine Neliniște în legătură cu viitorul, mai ales sub raport material. 5 Șovăială. 6 Îndoială. 7 Neliniște (2).

NESIGURÁNȚĂ s. f. 1. Stare a ceea ce este nesigur, lipsit de siguranță; incertitudine, îndoială; p. ext. lucru, situații nesigure, îndoielnice, supuse hazardului; lipsă de securitate (personală). 2. Șovăială, ezitare; îndoială, dubiu; p. ext. stare de agitație, de frământare, neliniște. – Ne- + siguranță.

NESIGURÁNȚĂ s. f. Lipsă de siguranță, incertitudine, îndoială. Nesiguranța îl chinuia mai mult decît dacă ar fi cunoscut adevărul oricît de crud. REBREANU, R. II 236.

nesiguranță f. 1. lipsă de siguranță; 2. starea persoanei nehotărîte.

* nesiguránță f., pl. e. Lipsă de siguranță, incertitudine. Starea omuluĭ nesigur, expus periculelor: a trăi în nesiguranță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nesiguránță s. f., g.-d. art. nesiguránței

nesiguránță s. f., g.-d. art. nesiguránței


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NESIGURÁNȚĂ s. 1. pericol, primejdie. (Se află în ~.) 2. v. îndoială. 3. precaritate, (fig.) șubrezenie. (~ situației.) 4. ezitare, nehotărâre, șovăială, șovăire. (~ cuiva la mers.)

NESIGURANȚĂ s. 1. pericol, primejdie. (~ unui loc.) 2. dubiu, incertitudine, îndoială, neîncredere, rezervă, scepticism, șovăială, șovăire, (astăzi rar) necredință, (înv.) aporie, îndoință. (Domnea o stare de ~.) 3. precaritate, (fig.) șubrezenie. (~ situației.) 4. ezitare, nehotărîre, șovăială, șovăire. (~ cuiva la mers.)

Intrare: nesiguranță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nesiguranță
  • nesiguranța
plural
genitiv-dativ singular
  • nesiguranțe
  • nesiguranței
plural
vocativ singular
plural

nesiguranță

etimologie:

  • Prefix ne- + siguranță.
    surse: DEX '09