9 definiții pentru nemeșesc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEMEȘÉSC, -EÁSCĂ, nemeșești, adj. (Rar) Care ține de nemeși, propriu, caracteristic nemeșilor; de nemeș; p. ext. nobil, boieresc. – Nemeș + suf. -esc.

nemeșesc, ~ească a [At: (a. 1637) IORGA, S. D. 78 / V: (reg) ~mi~, nă~ / Pl: ~ești / E: nemeș2 + -esc] 1-3 Care se referă la nemeși2 (1-3). 4-6 Care aparține nemeșilor2 (1-3). 9-10 De nemeș2 (1-3).

NEMEȘÉSC, -EÁSCĂ, nemeșești, adj. Care ține de nemeși, propriu, caracteristic nemeșilor; de nemeș; p. ext. nobil, boieresc. – Nemeș + suf. -esc.

NEMEȘÉSC, -EÁSCĂ, nemeșești, adj. De nemeș, nobil, boieresc. Mare a fost mulțumirea... iobagilor romîni de la granițe, cînd s-au văzut deodată scăpați de robia nemeșească. ODOBESCU, S. III 524. M-am întrecut Cu cincizeci de cai, Tot cai nemeșești. TEODORESCU, P. P. 57. Cavaleria moldovenească se compunea din toți proprietarii teritoriali, numindu-se oaste nemeșească. HASDEU, la TDRG.

nemeșesc a. de nemeș: tot cai nemeșești, tot misiri turcești POP.

nemeșésc, -éască adj. De nemeș. – Adv. -éște.

nemișesc, -ească a vz nemeșesc


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nemeșésc (rar) adj. m., f. nemeșeáscă; pl. m. și f. nemeșéști

nemeșésc adj. m., f. nemeșeáscă; pl. m. și f. nemeșéști

Intrare: nemeșesc
nemeșesc adjectiv
adjectiv (A82)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nemeșesc
  • nemeșescul
  • nemeșescu‑
  • nemeșească
  • nemeșeasca
plural
  • nemeșești
  • nemeșeștii
  • nemeșești
  • nemeșeștile
genitiv-dativ singular
  • nemeșesc
  • nemeșescului
  • nemeșești
  • nemeșeștii
plural
  • nemeșești
  • nemeșeștilor
  • nemeșești
  • nemeșeștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nemeșesc

  • 1. rar Care ține de nemeși, propriu, caracteristic nemeșilor; de nemeș.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Mare a fost mulțumirea... iobagilor romîni de la granițe, cînd s-au văzut deodată scăpați de robia nemeșească. ODOBESCU, S. III 524.
      surse: DLRLC
    • M-am întrecut Cu cincizeci de cai, Tot cai nemeșești. TEODORESCU, P. P. 57.
      surse: DLRLC
    • Cavaleria moldovenească se compunea din toți proprietarii teritoriali, numindu-se oaste nemeșească. HASDEU, la TDRG.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Nemeș + sufix -esc.
    surse: DEX '98 DEX '09