înnegri [At: TETRAEV. (a. 1574) 227 / S și: (înv) îne~ / Pzi: ~resc / E: în- + negru] 1-2 vtr A (se) colora în negru. 3 vr (D. oameni etc.) A se bronza. 4-5 vtr (D. rufe, obiecte etc.) A (se) murdări. 6 vt (Fam; îe) A ~ hârtia A scrie. 7 vi A se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă. 8 vt (Fig) A ponegri. 9-10 vtr (Pex) A face să devină sau a deveni de culoare închisă Si: a (se) întuneca.

negri [At: CORESI, ap. HEM 1023 / Pzi: ~resc / E: negru] (Îvp) 1-2 vtr (A face să devină sau) a deveni negru. 3-4 vri (D. cer) A (se) acoperi de nori. 5-6 vri (Prc; d. oameni) A (se) bronza. 7-8 vtr A (se) murdări. 9 vt (Înv; fig) A denigra.

ÎNNEGRI, înnegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi cu negru, a acoperi cu o culoare neagră, a da cu negru; p. ext. a face să devină de culoare închisă, a întuneca. Amurgul înnegrise zarea, S-auzea-n departe tremurat cîntarea Buciumului jalnic. COȘBUC, P. I 249. Se necăji și șterse versul tot, îl înnegri bine, ca să nu se mai poată citi. VLAHUȚĂ, O. A. III 78. ♦ A murdări, a păta. Ai înnegrit-o [cămașa] de nu știu zău, cum am s-o scot din boală. REBREANU, I. 45. ♦ Fig. (Despre lucruri negre) A face să pară lucrurile înconjurătoare de culoare neagră. Stoluri de ciori înnegresc ramurile copacilor. VLAHUȚĂ, O. A. II 34. ♦ Intranz. și Refl. A prinde o culoare neagră, a deveni negru; fig. (despre plante) a se veșteji. Busuiocul a-nnegrit, Rozmarinu-a-ngălbinit. ALECSANDRI, P. P. 284. Abia noaptea înnegrește, și vroi zori să se ivească. CONACHI, P. 103. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza de soare. 2. Intranz. A părea, a se arăta de culoare neagră (detașîndu-se pe un fond deschis). Pe-o culme ușoară, înnegrea un pîlc de mărăcini. SADOVEANU, O. A. III 54. ♦ A-și pierde strălucirea, a păli, a deveni mohorît. Și luna înnegrește și ceru-ncet se pleacă. EMINESCU, O. I 95. 3. Tranz. Fig. A acoperi hîrtia cu slove; a scrie. Cu gîndiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini, Și-ale cărții, și-ale vieții Chiar în zorii tinereții. EMINESCU, O. IV 292. 4. Tranz. Fig. A descrie (pe cineva) în culori negre, a vorbi de rău; a ponegri. Dușmanii mei se înmulțesc... Aleargă toți și mă-nnegresc. MACEDONSKI, O. I 37. Cu gardu m-au îngrădit, Cu vorba m-au înnegrit. TEODORESCU, P. P. 317. – Variantă: negri (SBIERA, P. 227, NEGRUZZI, S. I 233, id. ib. II 221) vb. IV.

NEGRI vb. IV v. înnegri.

A ÎNNEGRI ~esc 1. tranz. A face să se înnegrească. 2. intranz. pop. A se contura cu ceva negru, întunecat (pe un fond deschis). /în + negru

A SE ÎNNEGRI mă ~esc intranz. 1) A deveni negru; a căpăta culoare neagră. 2) A pierde culoarea inițială, întunecându-se sub acțiunea unor factori externi (ploi, vânturi). 3) (despre persoane sau părți ale corpului lor) A deveni negru (sub acțiunea razelor solare); a se pârli; a se bronza. /în + negru

înnegri v. 1. a (se) face negru; 2. a întuneca: oști nenumărate câmpul înnegrește BOL.; 3. fig. a descrie în colori negre, a calomnia. [Lat. NIGRESCERE].

Negri (Săptămâna Negrilor) m. pl. alt nume dat săptămânei mironosițelor, care vine după săptămâna luminată (a treia zi de Paște) când cele mai multe femei postesc. [Origină necunoscută].

înegrésc v. tr. (d. negru). Fac negru: cerneala înegrește hîrtia, trupele înegreaŭ cîmpu. Fig. Denigrez, încondeĭez, defaĭm. V. intr. Devin negru, apar în negru: vedeam trupele înegrind pe cîmp. – Se zice și se scrie și înnegresc.

înnegri (a ~) (desp. -ne-gri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnegresc, 3 sg. înnegrește, imperf. 1 înnegream; conj. prez. 1 sg. să înnegresc, 3 să înnegrească

negri (a ~) (înv., pop.) (desp. ne-gri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. negresc, 3 sg. negrește, imperf. 1 negream; conj. prez. 1 sg. să negresc, 3 să negrească

înnegri (a ~) (-ne-gri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnegresc, imperf. 3 sg. înnegrea; conj. prez. 3 să înnegrească

negri (a ~) (înv., pop.) (ne-gri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. negresc, imperf. 3 sg. negrea; conj. prez. 3 să negrească

înnegri vb. (sil. -gri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnegresc, imperf. 3 sg. înnegrea; conj. prez. 3 sg. și pl. înnegrească

negri vb. (sil. -gri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. negresc, imperf. 3 sg. negrea; conj. prez. 3 sg. și pl. negrească

înnegri

înnegresc, -gream 1 imp.

ÎNNEGRI vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, ponegri.

ÎNNEGRI vb. 1. (pop.) a cerni. (A ~ un obiect cu vopsea.) 2. (înv. și pop.) a (se) smoli. (Își ~ fețele.) 3. v. bronza. 4. v. voala.

înnegri vb. v. BÎRFI. BLAMA. CALOMNIA. CLEVETI. DEFĂIMA. DENIGRA. DISCREDITA. PONEGRI.

ÎNNEGRI vb. 1. (pop.) a cerni. (A ~ un obiect cu vopsea.) 2. (înv. și pop.) a (se) smoli. (Își ~ fețele.) 3. a (se) arde, a (se) bronza, a (se) pîrli, a (se) prăji, (înv. și reg.) a (se) păli. (Se ~ la soare, pe plajă.) 4. (FOTO) a se voala. (Filmul s-a ~.)

A înnegri ≠ a albi

A (se) înnegri ≠ a (se) albi, a (se) înălbi

negri, negresc, vb. IV (înv. și pop.) 1. a (se) înnegri, a (se) bronza, a (se) acoperi (de nori). 2. a (se) murdări. 3. (fig.) a denigra, a ponegri, a defăima.

NEGRI, com. în jud. Bacău, pe st.g văii Siret; 2.999 loc. (2000). Expoziție foto-documentară „Ion Ionescu de la Brad” în satul Brad. În satul Brad au fost descoperite vestigiile unei așezări dacice, datând din sec. 1 î. Hr.-1 d. Hr., identificată ipotetic cu Zargidava. Bisericile Sf. Nicolae (1772, renovată în 1890, 1931, 1957), Sfinții Voievozi (ante 1809) și Învierea lui Lazăr (ante 1809), în satele N., Poiana și Ursoaia.

NEGRI, Ada (1870-1945), scriitoare italiană. Reprezentantă a verismului. Poezie de mare sensibilitate, pe teme sociale și civice („Fatalitate”, „Furtuni”); lirică meditativă („Maternitate”, „Din adânc”, „Cartea Marei”, „Fons amoris”). Romane („Steaua de dimineață”) și povestiri („Solitarele”) autobiografice. Traduceri din Al. Vlahuță și O. Goga.

NEGRI, Cesare (c. 1536-1604), maestru italian de balet. Unul dintre primii teoreticieni, a menționat în lucrarea sa „Noi invenții ale dansurilor” cele „cinci poziții” de bază ale dansului academic.

NEGRI, Costache (1812-1876, n. Iași), om politic, diplomat și scriitor român. Participant la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și militant pentru unirea Principatelor. Agent diplomatic al Moldovei (1855-1856), apoi al Principatelor Române (1859-1862) și al României (1862-1866) la Constantinopol. Apropiat al lui Al.I. Cuza, a susținut politica reformatoare a acestuia. Lirică de factură folclorică. Corespondență cu valoare documentară și literară. Traduceri.

NEGRI, Pola (1897-1987), actriță americană de origine poloneză. Divă a filmului mut, s-a remarcat ca sensibilă interpretă a unor eroine senzuale, scoase în afara legii („Carmen”, „Văpaia”, „Un ultim rămas bun”, „Țarina”, „Mazurka”).

POIANA NEGRII, sat în com. Dorna Candrenilor, jud. Suceava, în depr. Dornelor, la 885 m alt. Stațiune cu factori balneari remarcabilă prin prezența izvoarelor cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, hipotone folosite ca ape de masă. Stație de îmbuteliere a apelor minerale.