2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NECHEZAT2, nechezaturi, s. n. Faptul de a necheza; strigăt caracteristic al calului; nechezătură, nechez, nechezare. – V. necheza.

NECHEZAT2, nechezaturi, s. n. Faptul de a necheza; strigăt caracteristic al calului; nechezătură, nechez, nechezare. – V. necheza.

NECHEZĂTURĂ, nechezături, s. f. (Rar) Nechezat2. – Necheza + suf. -ătură.

NECHEZĂTURĂ, nechezături, s. f. (Rar) Nechezat2. – Necheza + suf. -ătură.

nechezat2 sn [At: HELIADE, O. I, 219 / V: (reg) nic~[1] / Pl: ~uri / E: necheza] Strigăt caracteristic calului Si: nechez, nechezare, nechezătură, (reg) nechezet.

  1. În referința încrucișată: ninchezat LauraGellner

nechezătu sf [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 79v/19 / Pl: ~ri / E: necheza + -(ă)tură] Nechezat2.

ninchezat[1] sn vz nechezat2

  1. În definiția principală, varianta de față posibil greșit tipărită: nichezat LauraGellner

NECHEZAT2, nechezaturi, s. n. Strigătul caracteristic calului; nechez, nechezătură, nechezare. Din desiș se auzi un nechezat de cal. SADOVEANU, O, VII 37. Furtuna îi aduse la ureche un nechezat de cal. GALACTION, O. I 49. Un sforăit puternic și un nechezat ascuțit al Pisicuții rupse firul melancolic al cugetărilor mele. HOGAȘ, M. N. 166.

NECHEZĂTURĂ, nechezături, s. f. (Rar) Nechezat2. Calul din groapă scoase o nouă nechezătură. POPESCU, B. I 38.

NECHEZAT ~uri n. 1) v. A NECHEZA. 2) Strigăt caracteristic scos de cai; rânchezat. /v. a necheza

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nechezat2 s. n., pl. nechezaturi

nechezătu (rar) s. f., g.-d. art. nechezăturii; pl. nechezături

nechezătu (rar) s. f., g.-d. art. nechezăturii; pl. nechezături

nechezătu s. f., g.-d. art. nechezăturii; pl. nechezături

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NECHEZAT s. nechez, nechezare, nechezătură, rânchez, rânchezare, rânchezat, rânchezătură. (~ul calului.)

NECHEZAT s. nechez, nechezare, nechezătură, rînchez, rînchezare, rînchezat, rînchezătură. (~ul calului.)

NECHEZĂTU s. nechez, nechezare, nechezat, rînchez, rînchezare, rînchezat, rînchezătură. (~ calului.)

Intrare: nechezat (s.n.)
nechezat1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nechezat
  • nechezatul
  • nechezatu‑
plural
  • nechezaturi
  • nechezaturile
genitiv-dativ singular
  • nechezat
  • nechezatului
plural
  • nechezaturi
  • nechezaturilor
vocativ singular
plural
ninchezat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: nechezătură
nechezătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nechezătu
  • nechezătura
plural
  • nechezături
  • nechezăturile
genitiv-dativ singular
  • nechezături
  • nechezăturii
plural
  • nechezături
  • nechezăturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nechezat, nechezaturisubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a necheza; strigăt caracteristic al calului. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Din desiș se auzi un nechezat de cal. SADOVEANU, O, VII 37. DLRLC
    • format_quote Furtuna îi aduse la ureche un nechezat de cal. GALACTION, O. I 49. DLRLC
    • format_quote Un sforăit puternic și un nechezat ascuțit al Pisicuții rupse firul melancolic al cugetărilor mele. HOGAȘ, M. N. 166. DLRLC
etimologie:
  • vezi necheza DEX '09 DEX '98 NODEX

nechezătu, nechezăturisubstantiv feminin

  • 1. rar Nechezat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: nechezat
    • format_quote Calul din groapă scoase o nouă nechezătură. POPESCU, B. I 38. DLRLC
etimologie:
  • Necheza + sufix -ătură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.