naval, ~ă a [At: AR (1829), 144 1/8 / Pl: ~i,~e / E: fr naval] 1-2 Care se referă (la nave (1) sau) la navigație. 3 Care se face cu nave (1). 4 Alcătuit din nave (1). 5 Care ține de nave (1). 6 Care aparține navigației (6).

*NAVAL adj. ⛵ De corăbii, privitor la corăbii: știință ~ă, arta construirii corăbiilor; forțe ~e, armată mare; luptă ~ă, luptă pe mare [fr.].

NAVAL, -Ă, navali, -e, adj. Referitor la nave sau la navigație. Șantier naval. ▭ În locul acesta s-a dat vestita bătălie navală dintre turci și ruși. BART, S. M. 21. ◊ Bază navală v. bază.

NAVAL, -Ă adj. Referitor la nave sau la navigație. [Cf. it. navale, lat. navalis].

NAVAL, -Ă adj. referitor la nave, la navigație. (< fr. naval, lat. navalis)

NAVAL ~ă (~i, ~e) Care ține de nave; propriu navelor. Construcție ~ă. /<fr. naval

naval a. privitor la corăbii de răsboiu: bătălie navală.

* navál, -ă adj. (lat. navalis. V. navă). De corăbiĭ, relativ la corăbiĭ: luptă navală, inginer naval.

NĂVAL (pl. -aluri) sn. Pornire cu grămada, năvălire: văzui un ~ de stînci și de pietre cari... se rostogoleau spre locul unde eram (GN.) [năvăli].

NĂVAL adv. (Rar) În chip năvalnic; impetuos. Ții piept cînd vin furtuni năval. IOSIF, PATR. 7. Ursan năval s-aruncă în neagra tătărime. ALECSANDRI, P. III 290.

năval n. (poetic) năvală: Tătarii ca zăvozii pe dânsul dau năval AL.

naval adj. m., pl. navali; f. navală, pl. navale

naval adj. m., pl. navali; f. navală, pl. navale

naval adj. m., pl. navali; f. sg. navală, pl. navale

NAVAL, -Ă adj. Care se referă la nave (1) sau la navigație, care se face cu nave, alcătuit din nave, de nave, care aparține navigației. v. nautic. O bătălie navală sau de mare. AR (1829), 144¹/8, cf. 150²/8. Pomenirea bătăliei navale sau pă mare tîmplată. CR (1829), 238¹/21. Oastea navală (plutitoare) se alcătuiește din 110 vase de război. ib. (1830), 62²/17, cf. I. GOLESCU,C., VALIAN, v. O scoală de arhitectură navală. LAURIAN, m. IV, 84/26, cf. NEGULICI, POLIZU. Sultanul, îngrijat, a cerut lui Canning o manifestare din partea diviziunei navale de sub comanda generalului Parker. GHICA, a. 50. Lupta navală de la Ceșme-Liman. FILIMON, O. I, 102, cf. PONTBRIANT, D., PROT.-POP., n. D., COSTINESCU, LM. Turcii pierduseră marea bătălie navală de la Lepanto. XENOPOL, I. R. v, 97. În locul acesta s-a dat vestita bătălie navală dintre turci și ruși. BART, S. m. 21. Un tînăr muncitor de la șantierele navale. STANCU, R. a. III, 278. Din port se aud zgomotele șantierului naval. v. ROM. octombrie 1954, 42. Construcția navală rămîne o artă, pe care tehnica timpurilor noi nu o înlătură. TUDORAN, P. 107. – pl.: navali, -e. – Din fr. naval.

NĂVAL s. n. v. năvală.