14 definiții pentru impetuos


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

impetuos, ~oa [At: STAMATI, D. / P: ~tu-os / Pl: ~oși, ~oase / E: fr impétueux, lat impetuosus] 1-2 av, a (Într-un mod) care se manifestă cu o forță de nestăpânit Si: năvalnic, tumultuos. 3-4 av, a (Pex) (Într-un mod) violent.

IMPETUÓS, -OÁSĂ, impetuoși, -oase, adj. Care dovedește o forță sau se manifestă ca o forță de nestăpânit; năvalnic, tumultuos. [Pr.: -tu-os] – Din fr. impétueux, lat. impetuosus.

IMPETUÓS, -OÁSĂ, impetuoși, -oase, adj. Care dovedește o forță sau se manifestă ca o forță de nestăpânit; năvalnic, tumultuos. [Pr.: -tu-os] – Din fr. impétueux, lat. impetuosus.

IMPETUÓS, -OÁSĂ, impetuoși, -oase, adj. Care dovedește o forță de nestăpînit, căruia nu-i poți pune stavilă; năvalnic, tumultuos. Situația internațională se caracterizează prin creșterea impetuoasă a forțelor păcii, democrației și socialismului, prin slăbirea continuă a forțelor reacțiunii și războiului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2712. Îl găsii... transfigurat, vibrător, impetuos. GALACTION, O. I 234. Vorbea limpede, corect, liniștit. Arareori se încălzea într-un curent mai impetuos de gînduri. VLAHUȚĂ, O. A. III 11. – Pronunțat: -tu-os.

IMPETUÓS, -OÁSĂ adj. Năvalnic, tumultuos. [Pron. -tu-os. / < lat. impetuosus, cf. fr. impétueux].

IMPETUÓS, -OÁSĂ adj. năvalnic, tumultuos. (< fr. impétueux, lat. impetuosus)

IMPETUÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care nu poate fi stăvilit; cu manifestări violente; năvalnic. Furtună ~oasă. [Sil. -tu-os] /<fr. impétueux, lat. impetuosus

impetuos a. 1. care se mișcă cu repeziciune, cu violență: torent impetuos; 2. fig. care nu se poate ținea, prea vioiu: caracter impetuos.

*impetuós, -oásă adj. (lat. impetuosus, d. impetus, atac, năvală). Plin de putere, de avînt: vînt, torent, atac impetuos. Fig. Vioĭ, viguros, pornit: caracter impetuos. Adv. Cu mare avînt: a năvăli impetuos.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

impetuós (-tu-os) adj. m., pl. impetuóși; f. impetuoásă, pl. impetuoáse

impetuós adj. m. (sil. -tu-os), pl. impetuóși, f. sg. impetuoásă, pl. impetuoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IMPETUÓS adj. 1. aprig, furtunos, impulsiv, iute, înflăcărat, înfocat, năvalnic, nedomolit, nepotolit, nestăpânit, nestăvilit, sălbatic, tumultuos, vehement, violent, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Temperament impetuos.) 2. energic, viguros, viril. (Caracter impetuos.) 3. v. înflăcărat. 4. v. energic. 5. v. dezlănțuit.

IMPETUOS adj. 1. aprig, furtunos, impulsiv, iute, înflăcărat, înfocat, năvalnic, nedomolit, nepotolit, nestăpînit, nestăvilit, sălbatic, tumultuos, vehement, violent, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Temperament ~.) 2. energic, viguros, viril. (Caracter ~.) 3. avîntat, înflăcărat, temperamental, (fig.) arzător. (O ieșire ~.) 4. energic, puternic, tare, vajnic, viguros. (Acțiune ~.) 5. debordant, dezlănțuit, furtunos, năvalnic, nestăpînit, nestăvilit, tumultuos. (Joacă într-un ritm ~.)

Intrare: impetuos
impetuos adjectiv
  • silabație: -tu-os
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • impetuos
  • impetuosul
  • impetuosu‑
  • impetuoa
  • impetuoasa
plural
  • impetuoși
  • impetuoșii
  • impetuoase
  • impetuoasele
genitiv-dativ singular
  • impetuos
  • impetuosului
  • impetuoase
  • impetuoasei
plural
  • impetuoși
  • impetuoșilor
  • impetuoase
  • impetuoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

impetuos

  • 1. Care dovedește o forță sau se manifestă ca o forță de nestăpânit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: năvalnic (adj.) tumultuos 3 exemple
    exemple
    • Situația internațională se caracterizează prin creșterea impetuoasă a forțelor păcii, democrației și socialismului, prin slăbirea continuă a forțelor reacțiunii și războiului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2712.
      surse: DLRLC
    • Îl găsii... transfigurat, vibrător, impetuos. GALACTION, O. I 234.
      surse: DLRLC
    • Vorbea limpede, corect, liniștit. Arareori se încălzea într-un curent mai impetuos de gînduri. VLAHUȚĂ, O. A. III 11.
      surse: DLRLC

etimologie: