NARANGIU, -IE adj. v. naramziu.^[1] repeat  definiție circulară

narangiu, ~ie [At: GHEORGACHI, CER. (1762), 281 / V: ~rag~, ~ramg~, ~amțiu, ~amziu, ~râmziu, nărămziu, nărâmziu, nerămziu, neremziu / Pl: ~ii / E: tc narenci] (Îrg) 1 a Portocaliu. 2 a Roșu-deschis. 3-4 sm Culoare (portocalie sau) roșie-deschisă.

NARANGIU, -IE, narangii, adj. (Înv. și reg.) Portocaliu; roșu-deschis. [Var.: naramziu, -ie, nărâmziu, -ie, nerâmziu, -ie adj.] – Din tc. narenci.

NARANGIU, -IE adj. v. naramziu.

NARAMZIU, -IE, naramzii, adj. v. (Înv. și reg.) Portocaliu; roșu-deschis. [Var.: narangiu,^[1] -ie, narâmziu, -ie, nerămziu, -ie adj.] – Din tc. narenci. corectat(ă)

NARÂMZIU, -IE adj. v. naramziu.

naragiu, ~ie a vz narangiu

naramgiu, ~ie a vz narangiu

naramțiu, ~ie a vz narangiu

naramziu, ~ie a vz narangiu

narâmziu^[1], ~ie a vz narangiu modificată

nărămziu, ~ie a vz narangiu

nărâmziu, ~ie a vz narangiu

nerămziu, ~ie a vz narangiu

neremziu, ~ie a vz narangiu

NARAMGIU, NĂRĂMGIU adj. Portocaliu: Fă-mă floare nărămgie Și mă pune’n pălărie (VOR.); 👉 NĂRĂMZIU [tc. narenģi].

NĂRĂMZAT, NĂRĂMZIU adj. Portocaliu, de coloarea naramzei: Cu păr galbin pînă’n brîu Și cu brîul nărămziu (IK.-BRS.).

NARAMZIU, -IE adj. v. narangiu.

NARÂMZIU, -IE adj. v. narangiu.

NARAMGIU, -IE adj. v. naramziu.

NARAMZIU, -IE, naramzii, adj. (Regional) De culoarea portocalei, roșu-portocaliu. Șalul era naramziu și fața cațaveicei ca piatra vînătă. SADOVEANU, Z. C. 257. – Variante: naramgiu, -ie (MAT. FOLK. 1415, ȘEZ. VIII 59), narangiu, -ie (MARIAN, INS. 544, id. NU. 384, ȘEZ. V 31, ib. XIII 2), nărămziu, -ie (TEODORESCU, P. P. 306, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 152), narîmziu, --ie CAMIL PETRESCU, O. I 296), nerămziu, -ie (M. I. CARAGIALE, C. 77) adj.

NARÎMZIU, -IE adj. v. naramziu.

NĂRĂMZIU, -IE adj. v. naramziu.

NERĂMZIU, -IE adj. v. naramziu.

naramgiu a. Buc. nărămziu: cu tulpanul naramgiu, cu cosița pân la brâu POP. [Turc. NARENDJI, din NARENDJ, năramză].

nărămziu a. de coloarea năramzei: floare nărămzie POP.

naramgíŭ, -ngíŭ, -mzíŭ V. nărămzat.

nărămzát, -ă adj. (d. naramză. V. marmanziŭ). Stacoșiŭ. – Și nărănzat, nărînzat (Munt.), naraznat (Mod. sud). Și naramgiŭ, narangiŭ, nărănziŭ, naramziŭ, nărămziŭ (turc. naranği, narenği). V. turungiŭ.

narangiu adj. m., f. narangie; pl. m. și f. narangii

naramziu (înv., reg.) adj. m., f. naramzie; pl. m. și f. naramzii

!naramziu (înv., reg.) adj. m., f. naramzie; pl. m. și f. naramzii

NARANGIU adj. v. portocaliu.

narangiu adj. v. PORTOCALIU.

naramgiu, -ie, naramgii, adj. (înv. și reg.) portocaliu; roșu-deschis, nărămziu, stacojiu.

NARANGIU, -IE adj. (Învechit și regional) Portocaliu; roșu deschis. 7 coți taftă naramgie. gheorgachi, cer. (1762), 281. Sînt legați cu taftă naramgie. id. let. iii, 304/32. Cu rochia de lastră nerămzie. m. i. caragiale, c. 77. Șalul era naramziu și fața cațaveicei ca piatra vînătă. sadoveanu, o. x, 273. Dealul... e tivit acum cu aur, narîmziu. camil petrescu, o. i, 296, cf. teodorescu, p. p. 306. Cu păr galbin pînă-n brîu Și cu brîul nărămziu. jarnîk-bîrseanu, d. 152. Tot cu scoarță narangie Să pornească-n cununie, marian, nu. 384, cf. 196. Văzduguță narangie, înflorește-mi tu și mie. reteganul, ch. 93. Cînd e floarea naramzie, Știu că badea o să-mi vie. sevastos, c. 67. Frumoasă ca o floare, Ca o floare narangie, Cum mi-a fost dragă și mie. rev. crit. i, 194. În cap cu pălării și cu brii naramgii. șez. vii, 21, cf. viii, 59. Floricică naramgie La Gheorghiță-n pălărie. MAT. folk. 1415, cf. I CR. i, 57. Cu fesu potricaliu, Cu tulpanu narangiu. vasiliu, c. 179, cf. 53, 176. Cu zăbunul nărîmziu. păsculescu, l. p. 230, cf. 218. Văzui fete de la Jii, Cu buzele neremzii. boceanu, gl. Cu buzele nărămzii. georgescu-tistu, b. 67. ◊ (În descîntece) Bășică naragie. pop., ap. gcr ii, 341, cf. 343. Orbalț verde, orbalț albastru, ...orbalț naramgiu. șez. i, 116. Roșață narangie. ib. ii, 91. Grier gălbiniu, Grier narangiu, Aici să nu vii. marian, ins. 544. Bubă rea... Verzie, Ghivizie, Narangie. i. cr. i, 149. ♦ (Substantivat, n.) Culoare portocalie sau roșie deschisă. Îi văpsesc fața cu naramțiu și-l împodobesc cu cele mai frumoase straie. ist. am. 95^r/1. – pl.: naramzii. – Și: naramgiu, -ie, nara-giu, -ie, naramziu, -ie, naramțiu, -ie, narîmziu, -ie, nărămziu, -ie, nărîmziu, -ie, nerămziu, -ie, neremziu, -ie adj. – Din tc. narenci. – Formele cu -mz-, -mț-, prin apropiere de naramză, naramță.

NARAMZIU, -IE adj. v. narangiu.