2 intrări
13 definiții

Explicative DEX

năplai s [At: ARH. OLT. XXI, 270 / Pl: nct / E: ns cf năplăi] (Olt) 1 Căldură mare Si: arșiță, zăduf, zăpușeală. 2 Senzație de sufocare din cauza căldurii.

năplăi vtr [At: PONTBRIANT, D. / Pzi: ~esc / E: ns cf năplai] (Reg) 1-2 A (se) sufoca din cauza căldurii sau a febrei. 3-4 (A provoca sau) a avea coșmaruri în somn.

NĂPLĂI (-ăesc) I. vb. tr. Olten. A chinui în somn, apăsîndu-i greu pieptul. II. vb. refl. A se înnăbuși de căldură, a-i veni leșin de zăduf (CIAUȘ.).

NĂPLĂI, năplăiesc, vb. IV. Refl. (Regional) 1. A se sufoca din cauza căldurii prea mari; a se înăbuși. La umbră de păr uscat Cînd mă bag să mă umbresc, Tot mai rău mă năplăiesc. ȘEZ. XII 85. 2. A se chinui în somn, a avea coșmaruri.

NĂPLĂI, năplăiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) 1. A se sufoca din cauza căldurii prea mari; a se înnăbuși. 2. A se chinui în somn, a avea coșmar.

năplăì v. a apăsa greu (în somn). [Rus. NAPLAYĬ, ce a căzut peste].

năplăĭésc v. tr. (cp. cu vsl. napluti, -plovo, a inunda). Olt. ș.a. Înăbuș pin zăduf. Fig. Îngrozesc pin vis.

Etimologice

năplăi (năplăiesc, năplăit), vb. – A apăsa, a sufoca. Sl. napluti „a inunda” (Tiktin). În Olt. – Der. năplăială, s. f. (Olt., oprimare; Olt., apăsare, grijă).

Sinonime

năplai s.n. (meteor.; reg.) v. Arșiță. Caniculă. Călduri (v. căldură). Dogoare. Dogoreală. Fierbințeală. Înăbușeală. Năbușeală. Năduf. Nădușeală. Pârjol. Pojar. Toropeală. Zăduf. Zăpușeală.

Arhaisme și regionalisme

năplai, s.n. (reg.) 1. căldură mare, arșiță, zăpușeală, zăduf. 2. sufocare (din cauza căldurii), năplăială.

năplăi, năplăiesc, vb. IV (reg.) 1. a (se) sufoca, a (se) înnăbuși (din cauza căldurii sau a febrei). 2. a provoca, a avea coșmaruri în somn.

Tezaur

NĂPLAI subst. (Prin Olt.) Căldură mare, arșiță, zăpușeală, zăduf; sufocare (din cauza căldurii). cf. i. cr. xmiii, 115. Îți vine năplai și cînd, e căldură prea mare în casă. arh. Olt. XXI, 270. – pl.:? – cf. năplăi.

NĂPLĂI vb. IV. Tranz. și refl. (Regional) A (se) sufoca, a (se) înnăbuși (din cauza căldurii sau a febrei). cf. pontbriant, d., barcianu, v., gheție, r. m. 275, alexi, w. La umbră de păr uscat Cînd mă bag să mă umbresc, Tot mai rău mă năplăiesc. șez. xii, 85. M-am năplăit de atîta căldură. boceanu, gl. ◊ (În descîntece) Nu-l cuprinde, Nu-l fîrși, Nu-l năplăi. mat; folk. 559. De inimă l-ai apucat, L-ai fîrșit, L-ai năplăit. ib. 631. ♦ A provoca sau a avea coșmaruri (în somn). cf. tdrg, cade, dm, scl 1963, 16. – prez. ind.: năplăiesc. – Etimologia necunoscută. cf. năplai.

Intrare: năplai
năplai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: năplăi
verb (V408)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • năplăi
  • năplăire
  • năplăit
  • năplăitu‑
  • năplăind
  • năplăindu‑
singular plural
  • năplăiește
  • năplăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • năplăiesc
(să)
  • năplăiesc
  • năplăiam
  • năplăii
  • năplăisem
a II-a (tu)
  • năplăiești
(să)
  • năplăiești
  • năplăiai
  • năplăiși
  • năplăiseși
a III-a (el, ea)
  • năplăiește
(să)
  • năplăiască
  • năplăia
  • năplăi
  • năplăise
plural I (noi)
  • năplăim
(să)
  • năplăim
  • năplăiam
  • năplăirăm
  • năplăiserăm
  • năplăisem
a II-a (voi)
  • năplăiți
(să)
  • năplăiți
  • năplăiați
  • năplăirăți
  • năplăiserăți
  • năplăiseți
a III-a (ei, ele)
  • năplăiesc
(să)
  • năplăiască
  • năplăiau
  • năplăiră
  • năplăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năplăi, năplăiescverb

regional
  • 1. A se sufoca din cauza căldurii prea mari; a se înăbuși. DLRLC DLRM
    • format_quote La umbră de păr uscat Cînd mă bag să mă umbresc, Tot mai rău mă năplăiesc. ȘEZ. XII 85. DLRLC
  • 2. A se chinui în somn, a avea coșmaruri. DLRLC DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.