19 definiții pentru năvod nevod

năvod2 sn [At: CORESI, ap. GCR I, 18/5 / V: (îrg) nâv~, nev~, nov~, (reg) ~oa sf / Pl: ~oade / E: slv нєводъ] 1 Unealtă de pescuit, formată dintr-o plasă lungă, cu care se adună peștele de pe suprafețe întinse Si: (reg) matulă, motorugă. 2 (Îlv) A trage (sau a da) cu ~ul sau a trage la ~ (ori la ~voade) A năvodi (1). 3 (Înv; îlv) A face ~ de oameni A năvodi (2). 4 (Reg; îe) A se duce la ~ A se duce la pescuit.

năvod1 sm [At: COMAN, GL. / Pl: ~ozi / E: ns cf zăvod] (Reg) Câine mare Si: zăvod.

NĂVÓD, năvoade, s. n. Unealtă de pescuit formată dintr-o plasă mare prevăzută la mijloc cu un sac, cu care se înconjoară și se adună peștele de pe suprafețe întinse de apă. [Var.: (reg.) nevód s. n.] – Din sl. nevodŭ.

NĂVÓD, năvoade, s. n. Unealtă de pescuit formată dintr-o plasă mare prevăzută la mijloc cu un sac, cu care se înconjură și se adună peștele de pe suprafețe întinse de apă. [Var.: (reg.) nevód s. n.] – Din sl. nevodŭ.

NĂVÓD, năvoade, s. n. Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă mare, cu care se pescuiește în apele mari, peștele putînd fi adunat de pe suprafețe întinse. Pe sîrmă, atîrna năvodul, cel mai mare din sat. DUMITRIU, N. 233. Cîțiva oameni din sat dădură cu năvodul în heleșteu. GALACTION, O. I 254. În apă, pînă la brîu, moșneagul așeză năvoadele. C. PETRESCU, S. 38. – Variantă: nevód (ALECSANDRI, P. P. 384) s. n.

năvód s. n., pl. năvoáde

NĂVÓD s. (PESCUIT) majă, (reg.) matulă, motorugă, plăvală.

năvód (năvoáde), s. n. – Un tip de plasă de pescuit. Sl. nevodŭ (Miklosich, Lexicon, 421; Cihac, II, 214; Conev 74), cf. sb. navod, ceh., rus. nevod, pol. niewód.Der. năvodar, s. m. (pescar).

NĂVÓD ~oáde n. Unealtă de pescuit formată dintr-o plasă lungă, având la mijloc o adâncitură în care se adună peștele. /<sl. nevodu

năvód, năvózi, s.m. (reg.) câine mare; zăvod.

năvod n. plasă mare de prins pește: cu năvodul se pescuește mai cu seamă toamna și iarna. [Slav. NEVODŬ].

năvód și (Munt. Olt.) nevód n., pl. oade (vsl. rus. névodŭ, sîrb. navod. V. zăvod 2). Cea maĭ mare plasă (de sute de metri) de prins pește (Maĭ mici sînt: tifanu, oria, lăptașu, volocu ș.a.). – Și novód.

NEVÓD s. n. v. năvod.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

năvód s. n., pl. năvoáde

NĂVOD s. (PESCUIT) majă, (reg.) matulă, motorugă, plăvală.

NĂVÓD (< sl.) s. n. Plasă de pescuit de dimensiuni mari (100 până la 1.500 m lungime și 2 la 20 m lățime), confecționată din fire de cânepă, bumbac sau mase plastice. E compusă din două aripi între care se fixează matița. Se folosește la pescuitul în ape stătătoare (lacuri, bălți, eleștee, iazuri), în mare sau în râuri.

Intrare: năvod
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năvod
  • năvodul
  • năvodu‑
plural
  • năvoade
  • năvoadele
genitiv-dativ singular
  • năvod
  • năvodului
plural
  • năvoade
  • năvoadelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nevod
  • nevodul
  • nevodu‑
plural
  • nevoade
  • nevoadele
genitiv-dativ singular
  • nevod
  • nevodului
plural
  • nevoade
  • nevoadelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

năvod nevod

  • 1. Unealtă de pescuit formată dintr-o plasă mare prevăzută la mijloc cu un sac, cu care se înconjoară și se adună peștele de pe suprafețe întinse de apă.
    exemple
    • Pe sîrmă, atîrna năvodul, cel mai mare din sat. DUMITRIU, N. 233.
      surse: DLRLC
    • Cîțiva oameni din sat dădură cu năvodul în heleșteu. GALACTION, O. I 254.
      surse: DLRLC
    • În apă, pînă la brîu, moșneagul așeză năvoadele. C. PETRESCU, S. 38.
      surse: DLRLC

etimologie: