opțiuni
  • info
9 definiții pentru năstașnic

Explicative DEX

NĂSTAȘNIC, -Ă, năstașnici, -ce, adj. (Reg.) Vioi, zburdalnic, neastâmpărat. – Et. nec.

NĂSTAȘNIC, -Ă, năstașnici, -ce, adj. (Reg.) Vioi, zburdalnic, neastâmpărat. – Et. nec.

❍NĂSTAȘNIC adj. Băn. Trans. Sburdalnic, neastîmpărat; – adv.: îi fură pălăria din cap și fuge cu ea ~ (SLV.) [srb. nestašan].

NĂSTAȘNIC, -Ă, năstașnici, -e, adj. (Ban., Transilv.; despre copii) Care nu poate sta locului, zburdalnic, neastîmpărat. (Adverbial) Unul dintre copilași... îi fură pălăria din cap și fuge cu ea năstașnic. SLAVICI, O. I 69.

năstáșnic, -ă adj. (sîrb. nastašan, id. Cp. cu năstrușnic). Ban. Trans. Zburdalnic.

Ortografice DOOM

năstașnic (reg.) adj. m., pl. năstașnici; f. năstașnică, pl. năstașnice

năstașnic (reg.) adj. m., pl. năstașnici; f. năstașnică, pl. năstașnice

năstașnic adj. m., pl. năstașnici; f. sg. năstașnică, pl. năstașnice

Arhaisme și regionalisme

năstașnic, năstașnică, (nestașnic, năstașnică,) adj. (reg.) 1. (despre oameni) vioi, zburdalnic, impulsiv, aprig, neastâmpărat. 2. schimbător, nestatornic. 3. (despre animale) lacom.

Tezaur

NĂSTAȘNIC, -Ă adj. v. nestașnic.

Intrare: năstașnic
năstașnic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năstașnic
  • năstașnicul
  • năstașnicu‑
  • năstașnică
  • năstașnica
plural
  • năstașnici
  • năstașnicii
  • năstașnice
  • năstașnicele
genitiv-dativ singular
  • năstașnic
  • năstașnicului
  • năstașnice
  • năstașnicei
plural
  • năstașnici
  • năstașnicilor
  • năstașnice
  • năstașnicelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năstașnic, năstașnicăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.