2 intrări
9 definiții
Explicative DEX
MUTICĂ, mutice, adj. (Despre frunze) Care se termină cu un organ prelungit (spin etc.). – Din fr. mutique, lat. muticus.
mutică a [At: DEX2 / Pl: ~ici / E: fr mutique, lat muticus] (D. frunze) Care se termină cu un organ prelungit, un spin etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUTICĂ, mutice,[1] adj. (Despre frunze) Care se termină cu un organ prelungit (spin etc.). – Din fr. mutique, lat. muticus. corectat(ă)
- În original, forma de plural mutici este evident greșită, corect este mutice. — gall
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MUTIC, -Ă adj. (Despre frunze) Care se termină cu un organ prelungit (spin, aculeu etc.). [< fr. mutique, cf. lat. muticus – spin].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MUTIC, -Ă adj. (despre frunze) care se termină cu un organ prelungit (spin, aculeu etc.). (< fr. mutique, lat. muticus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
mutică adj. f. (frunză ~), pl. mutice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mutică adj. f., pl. mutice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mutică adj. f., pl. mutice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mutic adj. m., pl. mutici; f. sg. mutică, pl. mutice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv feminin (AF4) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
mutică, muticeadjectiv feminin
- 1. (Despre frunze) Care se termină cu un organ prelungit (spin etc.). DEX '98 DEX '09
etimologie:
- mutique DEX '98 DEX '09
- muticus DEX '98 DEX '09
mutic, muticăadjectiv
- 1. (Despre frunze) Care se termină cu un organ prelungit (spin, aculeu etc.). DN
etimologie:
- mutique DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.