Definiția cu ID-ul 42950:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MUTICĂ, mutice,[1] adj. (Despre frunze) Care se termină cu un organ prelungit (spin etc.). – Din fr. mutique, lat. muticus. corectat(ă)
- În original, forma de plural mutici este evident greșită, corect este mutice. — gall