3 definiții pentru mutic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MUTIC, -Ă adj. (Despre frunze) Care se termină cu un organ prelungit (spin, aculeu etc.). [< fr. mutique, cf. lat. muticus – spin].
MUTIC, -Ă adj. (despre frunze) care se termină cu un organ prelungit (spin, aculeu etc.). (< fr. mutique, lat. muticus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mutic adj. m., pl. mutici; f. sg. mutică, pl. mutice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: mutic
mutic adjectiv
| adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
mutic, muticăadjectiv
- 1. (Despre frunze) Care se termină cu un organ prelungit (spin, aculeu etc.). DN
etimologie:
- mutique DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.