2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUSCHÉT s. n. v. muschetă.

MUSCHÉTĂ, muschete, s. f. Armă de foc portativă din Evul Mediu, cu fitil, asemănătoare cu archebuza. [Var.: muschét s. n.] – Din fr. mousquet.

musche sf [At: BARIȚIU, P. A. II, 512 / V: (înv) muschet sn, mos~ / Pl: ~te / E: fr mousquet] Armă de foc portativă, cu fitil, asemănătoare cu archebuza, folosită în trecut.

MUSCHÉTĂ, muschete, s. f. Armă de foc portativă din evul mediu, cu fitil, asemănătoare cu archebuza. [Var.: muschét s. n.] – Din fr. mousquet.

MUSCHÉTĂ, muschete, s. f. Armă de foc lungă și grea, întrebuințată înainte de inventarea puștii și care se descărca prin aprinderea pulberii cu ajutorul unui fitil. (Atestat în forma muschet) Arcul prea cu-anevoiă s-a putut dezrădecina din oastea moldovenească, și nici pînă la 1700 nu-l alungase încă muschetul. HASDEU I. V. 76. – Variantă: muschet s. n.

MUSCHÉTĂ s.f. Veche armă de foc cu fitil, portativă, folosită înainte de inventarea puștii. [Var. muschet s.n. / cf. fr. mousquet, it. moschetto].

MUSCHÉTĂ s. f. veche armă de foc, cu fitil, asemănătoare cu archebuza. (< fr. mousqueton)

MUSCHÉTĂ ~e f. înv. Armă de foc portativă, cu fitil. /<fr. mousquet[1]

  1. Var. muschet LauraGellner

muschetă f. armă de foc, întrebuințată până la sec. XVII, înaintea puștii (= fr. mousquet).

*muschétă f., pl. e (fr. mousquet, d. it. moschetto și moschetta). Pușcă din vechime maĭ grea de cît archebuza și care, la început, era sprijinită pe o furcă cînd se trăgea.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

muschétă s. f., g.-d. art. muschétei; pl. muschéte

muschétă s. f., pl. muschéte[1]

  1. Var. muschet LauraGellner

Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

muschetă (muschéte), s. f. – Armă de foc cu fitil. It. moschetta (sec. XIX). – Der. muschetar, s. m., din fr. mousquetaire; muschetărie, s. f., din it. moschetteria, fr. mousqueterie.

Intrare: muschetă
muschetă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • musche
  • muscheta
plural
  • muschete
  • muschetele
genitiv-dativ singular
  • muschete
  • muschetei
plural
  • muschete
  • muschetelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muschet
  • muschetul
  • muschetu‑
plural
  • muschete
  • muschetele
genitiv-dativ singular
  • muschet
  • muschetului
plural
  • muschete
  • muschetelor
vocativ singular
plural
Intrare: mușcheț
mușcheț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

muschetă muschet

  • 1. Armă de foc portativă din Evul Mediu, cu fitil, asemănătoare cu archebuza.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Arcul prea cu-anevoiă s-a putut dezrădecina din oastea moldovenească, și nici pînă la 1700 nu-l alungase încă muschetul. HASDEU, I. V. 76.
      surse: DLRLC

etimologie: