2 intrări

9 definiții

Explicative DEX

MURIND, -Ă, murinzi, -de, adj., s. m. și f. (Înv.) 1. Adj. Care se află pe moarte; care este specific muribundului. 2. S. m. și f. Muribund. – V. muri.

MURIND, -Ă, murinzi, -de, adj., s. m. și f. (Înv.) 1. Adj. Care se află pe moarte; care este specific muribundului. 2. S. m. și f. Muribund. – V. muri.

murind, ~ă [At: BELDIMAN, N. P. I, 190/1 / Pl: ~nzi, ~e / E: muri1] 1 a (Înv) Care este pe punctul de a muri. 2 a (Înv) Care e specific muribundului (1). 3 a (Înv) De muribund (1). 4 smf Muribund (1).

MURIND, -Ă, murinzi, -de, adj. (Neobișnuit) Care este pe moarte, în agonie; muribund. Îmi pare că-i văz încă, răsturnați în țărînă... Dar mai clătinîndu-și capul, și c-o murindă mînă Fierul care le scapă cu furie strîngînd. ALEXANDRESCU, P. 39. ◊ Fig. Făcliile murinde sub pînza ce albează Al nopții întuneric ce-ncepe a fugi. BOLLIAC, O. 73. ◊ (Substantivat) Hangiul, simțind că se frînge de la mijloc, voi să dea drumul murindului și să se ridice în picioare ca să răsufle și să-și recapete puterile. CARAGIALE, O. I 359.

Ortografice DOOM

murind (înv.) adj. m., s. m., pl. murinzi; adj. f., s. f. murindă, pl. murinde

murind (înv.) adj. m., s. m., pl. murinzi; adj. f., s. f. murindă, pl. murinde

murind adj. m., s. m., pl. murinzi; f. sg. murindă, pl. murinde

Sinonime

MURIND s., adj. v. muribund.

murind s., adj. v. MURIBUND.

Tezaur

MURIND, -Ă adj., s. m. și f. (Învechit) 1. Adj. Care se află pe moarte, care nu mai are mult de trăit; care e specific muribundului, de muribund, li pare că cunoaște glasul acela care să arată murind. BELDIMAN, N. P. I, 190/1. În cătarea lui murindă natura a adunat, Ah ! un haracter prea mare, semne ce m-au sfîșiat. HELIADE, O. I, 450. Chemă la dînsa pe domnitor și-i zisă cu limbă murindă că . . . i-au ascuns un secret. ASACHI, S. L. II, 119. C-o murindă mînă Fierul care le scapă cu furie strîngînd. ALEXANDRESCU, O. I, 117. Dasupra. . . licărea o lună fantastică și palidă ca fața unei vergine murinde. EMINESCU, G. P. 24. Lebădă murindă. DR. IX, 269. ◊ F i g. Lumina murindă a unei lampe ar fi înflăcărat pe Xenocrat. NEGRUZZI, S. I, 17. Și lasă pe oglindă-i abia a mai luci Făcliile murinde. BOLLIAC, O. 73. Numai vîrful Hlincei și Cetățuiei străluceau încă de cele din urmă raze murinde ale asfințitului. GANE, N. I, 5. Auzi în suflet cîntînd ca printr-un vis Răsunete suave, voioase sau murinde,. MACEDONSKI, O.I, 108. Lumina acea murindă a soarelui ce sfințește pare acum inundarea sfioasă a răsăritului. SĂM. VI, 470. 2. S. m. și f. Muribund. Ce curată e lumina! aerul plin de miros! L-a murindului privire soarele cît de frumos ! HELIADE, O. I, 104. Mulți zic muritor în loc de murind și este mare deosebire de la una pînă la alta. CR (1832), 3452/42. Răcnetul murindului trezi pe sărmanul Negrită din leșinul în care căzusă. ASACHI, S. L. II, 67, cf. 51. Se duce împărtășania la un murind acasă. CODRU-DRĂGĂȘANU, C. 76. Nu videai decît bolnavi și murinzi pe prispele caselor. NEGRUZZI, S. I, 291. Afară era un timp posomorit și gemător, ca gîndirile murinzilor. EMINESCU, G. P. 33, cf. 96, 143. Voi să dea drumul murindului și să se ridice în picioare. CARAGIALE, O. I, 172. [Valea] răsuna . . . de . . . vaietele murinzilor. MACEDONSKI, O. IV, 48. – Pl.: murinzi, -de. – V. muri1.

Intrare: murindă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • murindă
  • murinda
plural
  • murinde
  • murindele
genitiv-dativ singular
  • murinde
  • murindei
plural
  • murinde
  • murindelor
vocativ singular
plural
Intrare: murind (adj.)
murind1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • murind
  • murindul
  • murindu‑
  • murindă
  • murinda
plural
  • murinzi
  • murinzii
  • murinde
  • murindele
genitiv-dativ singular
  • murind
  • murindului
  • murinde
  • murindei
plural
  • murinzi
  • murinzilor
  • murinde
  • murindelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

murind, murindăadjectiv

  • 1. Care se află pe moarte; care este specific muribundului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: muribund
    • format_quote Îmi pare că-i văz încă, răsturnați în țărînă... Dar mai clătinîndu-și capul, și c-o murindă mînă Fierul care le scapă cu furie strîngînd. ALEXANDRESCU, P. 39. DLRLC
    • format_quote figurat Făcliile murinde sub pînza ce albează Al nopții întuneric ce-ncepe a fugi. BOLLIAC, O. 73. DLRLC
etimologie:
  • vezi muri DEX '09 DEX '98

murind, murinzisubstantiv masculin
murindă, murindesubstantiv feminin

  • 1. Muribund. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: muribund
    • format_quote Hangiul, simțind că se frînge de la mijloc, voi să dea drumul murindului și să se ridice în picioare ca să răsufle și să-și recapete puterile. CARAGIALE, O. I 359. DLRLC
etimologie:
  • vezi muri DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.