4 intrări
43 de definiții
din care- explicative DEX (18)
- ortografice DOOM (3)
- etimologice (2)
- enciclopedice (10)
- sinonime (4)
- regionalisme (4)
- tezaur (2)
Explicative DEX
MUR2, muri, s. m. (Înv.) Zid. – Din lat. murus.
MUR1, muri, s. m. Nume dat mai multor specii de arbuști din familia rozaceelor, cu tulpina spinoasă, cu frunze palmat-compuse, cu flori albe sau roz dispuse în umbele și cu fructele comestibile (Rubus). – Lat. morus.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mur2 sm [At: N. TEST. (1648), 92^r/11 / V: mură (Pl: ~e) sf, (reg) mure sf / Pl: ~i / E: ml morus] 1 (Îrg) Dud (Morus). 2 (Reg șîc ~-negru, ~a-ursului, rug-de-~e] Gen de arbuști din familia rozaceelor, cu tulpina dreaptă sau târâtoare acoperită cu ghimpi, cu ramuri lungi și mlădioase, cu frunze păroase, cu flori albe sau roz și cu fructe negre, comestibile Si: (reg) murar2 (1), murai, muroi1 (Rubus). 3 (Bot; reg; îc) ~ea-pădurilor Muma-pădurii (Lathraea Squamaria). 4 (Bot; reg) Rug (Rubus caesius). 5 (Bot; îvr) Sicomor (Ficus sycomorus).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mur1 [At: MAIOR, IST. 6/6 / Pl: (1) ~i, (2) ~uri / E: (1) lat murus, fr mur, ucr мур] 1 sm (Ltî) Zid, perete. 2 sn (Reg) Temelie la casele din bârne, făcută din pietre suprapuse, fără mortar.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUR1, muri, s. m. Nume dat mai multor specii de arbuști din familia rozaceelor, cu tulpina spinoasă, cu frunze palmat-compuse, cu flori albe sau roz dispuse în umbele și cu fructele comestibile (Rubus); arbust din această specie. – Lat. morus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MUR2, muri, s. m. (Latinism înv.) Zid. – Din lat. murus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MUR3, -Ă, muri, -e, adj. (Rar) Negru-lucios. Ah, ochilor muri, Vii și plini de nuri La căutături. CONACHI, P. 74. Cucule cu pană mură, Ce-am grăit gură la gură Să nu cînți pe tișătură! ȘEZ. XXIII 106.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUR1, muri, s. m. Nume dat mai multor specii de arbuști din familia rozaceelor, cu tulpina spinoasă, cu flori albe dispuse în umbelă, cu frunze compuse și cu fructe comestibile; formează tufișuri întinse mai ales în tăieturi de pădure (Rubus). Să nu fie urițică, Nici în stat prea puțintică, Să fie un vrej de mur. POP.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUR2, muri, s. m. (Latinism învechit) Zid. Memfis, colo-n depărtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stîncă pe stîncă, o cetate de giganți. EMINESCU, O. I 43. Eu, în copilărie, iubeam să mă opresc Pe murii mănăstirei, și-n vale să privesc. ALEXANDRESCU, M. 10.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUR s.m. (Liv.) Zid. [< lat. murus, cf. fr. mur, it. muro].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MUR1 ~i m. Arbust ghimpos, cu flori albe sau roz și cu fructe negre, comestibile; rug. /<lat. morus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MUR2 ~i m. înv. Element de construcție executat din piatră, beton etc., care închide sau separă o încăpere; perete. /<lat. murus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mur m. zid (latinism): sub învechitul mur EM.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mur m. 1. arbust cu trunchiu spinos și cu fructe negre (Rubus fructicosus); 2. Tr. Bot. dud. [Lat. MORUS].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) *mur m. (lat. mûrus). Rar. Zid.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) mur m. (lat. môrus, mur; it. moro). Un copăcel spinos rozaceŭ care face niște fructe compuse în formă de bace și care seamănă cu smeura, dar în loc să fie roșiĭ, îs albastre închis aproape negre (rubus fruticosus); o varietate de mur se numește și rug (rubus caesius).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mură4 sf vz mur2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mure2 sf vz mur2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
mur s. m., pl. muri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mur s. m., pl. muri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mur (arbust, zid) s. m., pl. muri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
mur (muri), s. m. – Perete, zid (de apărare). – Mr. mur. Lat. murus (sec. XIX), cultism din epoca romantică. Este cuvînt moștenit în mr.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mur (muri), s. m. – Rug și fruct al arbuștilor din specia Rubus. – Mr. mur. Lat. mōrus (Pușcariu 1132; Candrea-Dens., 1173; Mușlea, Dacor., V, 619 și VIII, 212; REW 5696a), cf. it. moro. Rezultatul u < o n-a fost explicat satisfăcător; der. din gr. ionic μοῦρον (Diculescu, Elementele, 481) sau din ngr. μουριά (Roesler 573) nu e probabilă. – Der. mură, s. f. (fructul murului), mr. (a)mură, cf., it., prov., cat., sp., port. mora, fr. mûre (REW 5696); muret (var. muriș), s. n. (tufiș de muri). Din rom. provin mag. múr (Edelspacher 19) și țig. sp. muri „frag” (Besses 111).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Enciclopedice
MUR (MURA), râu în Europa Centrală (Austria, Slovenia și Croația), afl. dr. al Dravei; 449 km. Izv. din M-ții Tauern Înalți, trece prin Leoben și Graz, iar în cursul inf., pe o mică porțiune, formează granița între Croația și Slovenia. Hidrocentrale.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RUBUS L., MUR, fam. Rosaceae. Gen răspîndit pe tot globul, cca 395 specii, erbacee, arbuști și subarbuști, agățători sau tîrîțori, rar erecți, de obicei cu spini sau peri tari. Frunze, uneori, simple, alteori compuse cu 3-5 foliole, de cele mai multe ori cu pețioli și nervurile spinoase. Flori albe, roz, purpur, rar galbene (deseori cu 5 sepale, 5 petale, numeroase stamine), simple sau in raceme terminale sau la subsuoara frunzei. Fruct, pluridrupă neagră sau roșie.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Rubus caesius L., « Mur ». Specie care înflorește primăvara-toamna. Flori albe sau rozee (sepale erecte), în raceme scurte. Frunze trifoliate, ovate, subțiri, rugoase, dințate, pe partea inferioară puțin păroase, pețiol spinos, stipele liniare, lipite de pețiol. Plantă cu tulpini tîrîtoare, glauce, cilindrice, cu ghimpi și perișori mici. Fructe negre, pruinoase, comestibile.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Rubus chamaemorus L. Specie care înflorește vara. Flori albe, solitare, 3 cm diametru. Lujeri cu 3-4 frunze, rotunjite, lobate. Tulpină pînă la 20 cm înălțime, subțire, nespinoasă. Fructe portocalii, comestibile, cu semințe mari.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Rubus idaeus L., « Zmeură ». Specie care înflorește primăvara-vara. Flori albe (sepale acuminate, petale patente), dispuse în raceme scurte, păroase, frunzoase. Frunze cu 7 foliole (pe ramurile fertile, cele cu 3; pe cele sterile, cele cu 5-7) ovate, dentate, terminate într-un vîrf scurt și subțire, pe partea inferioară alb-tomentoase, pe cea superioară glabre. La baza pețiolului, stipele liniare. Arbust cu tulpini aproape erecte, pînă la 2 m înălțime, cu ramuri glabre, verzi-albăstrui, cilindrice cu spini scurți. Fructe subglobuloase, roșii, păroase, cu miros plăcut.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Rubus linkianus Ser., « Mur » (syn. R. fructicosus L. var. albus plenus hort.). Specie care înflorește vara. Flori albe sau rozee (petale obovoidale), dispuse în racem corimbiform. Fructe cu pețiolii spinoși, cu 5 foliole lat-ovate, serate, puțin crestate, verzi, pubescente pe partea inferioară și glabre pe cea superioară. Plantă sarmentoasă, tulpină de cm înălțime cu spini viguroși. Fruct, bacă neagră, lucioasă, grupate mai multe pe un receptacul comun.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Rubus odoratus L. Specie care înflorește vara. Flori roșii, cca 4 cm diametru, dispuse în panicul multiflor, scurt. Frunze cu pînă la 5 lobi. Arbust, cca 2,5 m înălțime, lujeri glabri, fără ghimpi.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Rubus reflexus Ker-Gawl. (syn. R. moluccanus hort.). Specie cu flori albe. Frunze scurt-pețiolate, 12-14 cm lățime, 18-20 cm lungime, cu 3-5 lobi, pe partea superioară verzi, aspre. Liană viguroasa cu lujeri lungi, pîsloși, cu numai cîțiva spini.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Rubus tomentosus Borkh. Specie cu flori mici, gălbui, (petale patente), în panicul. Frunze mici cu 3 sau 5 foliole, alungit-eliptice, pe partea inferioară alb-tomentoase, pe cea superioară verzi, dentate pe margine. Pețiol cu țepi. Plantă pînă la 1 m înălțime. Lujeri verzi-roșietici cu ghimpi viguroși, scurți.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Rubus ulmifolius Schott. Specie care înflorește vara. Flori roz-roșii, învoite, dispuse în paniculă mare, ovată, înfrunzită la bază. Frunze cu 3 sau 5 foliole rotunjite, pe partea inferioară alb-pîsloase. Plantă obișnuit pubescentă, pînă la 4 m înălțime. Lujeri spinoși.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
MUR s. (BOT.; Rubus) (înv. și reg.) rug, (reg.) murai, murar, muroi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MUR s. v. dud, zid.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mur s. v. DUD. ZID.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MUR s. (BOT.; Rubus) (înv. și reg.) rug, (reg.) murai, murar, muroi.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
mur, muri, mururi, s.m.n. (reg.) 1. Zid de piatră. 2. Temelia casei, zidul de sub casă. ■ „Soclul caselor tradiționale din Maramureș, alcătuit din bolovani de carieră sau din bolovani de râu” (Dăncuș, 1986: 101). ■ Atestat și în Maram. din dreapta Tisei. – Lat. murus „zid de piatră sau cărămidă, din sistemul de apărare al unui fort sau oraș” (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
mur, muri, mururi, s.m. – (reg.) Zid de piatră; soclul caselor tradiționale din Maramureș alcătuit din bolovani de carieră sau din bolovani de râu (Dăncuș, 1986: 101). Temelia casei, zidul de sub casă. Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei (Biserica Albă, Strâmtura, Apșa de Jos). – Lat. murus „zid de piatră sau cărămidă, din sistemul de apărare al unui fort sau oraș” (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mur, muri, mururi, s.m. – Zid de piatră; soclul caselor tradiționale din Maramureș alcătuit din bolovani de carieră sau din bolovani de râu (Dăncuș 1986: 101). Temelia casei, zidul de sub casă. – Lat. murus „zid de piatră sau cărămidă, din sistemul de apărare al unui fort sau oraș”.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MURĂ s. f. (Ban.) Cheag. Murĕ. Intestinum constius. (i. l. d. crassius). AC, 354. Etimologie: cf. alb. mullë.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
MUR2 s. m. 1. (Învechit și regional) Dud (Morus). Cf. ANON. CAR., ȘĂINEANU, D. U., DR. VII, 257, ȘEZ. XV, 145, GR. S. V, 122, ALRM SN I h 149. 2. (Regional și în sintagmele mur negru. GRECESCU, FL. 212, mura ursului, PĂCALĂ, M. R. 21, rug de mure) Gen de arbuști din familia rozaceelor, cu tulpina dreaptă sau tîrîtoare acoperită cu ghimpi, cu ramuri lungi și mlădioase, cu frunze păroase, cu flori albe sau roz și cu fructe negre, comestibile; (regional) murar2 (1), murai, muroi1 (Rubus). Frăgarii, murii, agrișii. ECONOMIA, 142/17, cf. LB. Zmeura și fragii și mura cea mai frumoasă Cresc în voie. CONACHI, P. 85, cf. POLIZU, PONTBRIANT, D., CIHAC, I, 173, LM. Lîngă trestia cea lină Și sub bolta cea senină Vom ședea în foi de mure. EMINESCU, O. I, 54, cf. DAMÉ, T. 184. Ochii ei negri asemenea sînt Cu negrele boabe-ale murii. COȘBUC, P. II, 38. cf. BARCIANU. Ceaiul de rug de mure se bea pentru poală albă. N. LEON, MED. 51. Rugii murelor cu flori tîrzii și albe atîrnau între crăpăturile catifelate de mușchi. PETRESCU, S. 215, cf. ȘĂINEANU, D. U. Piedicele îți sînt puse de crengile de mure sau rug. SIMIONESCU, FL. 73, cf. 176. Fructe de mure, de rug. BUJOREAN, B. L. 385. Ardză-te focul, pădure . . . , Ardză-teșite pîrlească, Murea să se prăpădească, Iarba-n locul ei să crească. TEODORESCU, P. P. 352. (F i g.) Să nu fie urîțică, Nici în stat prea puțintică, Să fie un vrej de mur. CONTEMP. 1949, nr. 161, 5/1. ◊ C o m p u s: (regional) murea-pădurilor = mama-pădurii (La-thraea Squamaria). BARCIANU, cf. PANȚU, PL. 3. (Regional) Rug (Rubus caesius). Cf. GRECESCU, FL. 211, PANȚU, PL. 3. (Învechit, rar) Sicomor (Ficus sycomorus). Să ați avea credință ca un grăunț de muștariu, zicere-ați murului acestuia: zmulge-te. N. TEST. (1648), 92r11. Bătu cu grindire viniile lor și sicamenele (s m o c h i n e l e HV, murii D) lor cu brumă. PSALT. 160. – Pl.: muri. - Și: mură (pl. mure), (regional) mure s. f. – Lat. morus. Cf. ngr. μ ο ρ έ α.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUR1 s. m., s. n. 1. S. m. (Livresc; ieșit din uz) Zid, perete. Văzu. . . trupul lui Langhin spínzurat deasupra murului. MAIOR, IST. 6/6. Supușii lui sînt credincioși și statornici; ei stau spre apărarea lui ca un mur (zid). TEODOROVICI, M. 56/27. Rinduise în bătălie elita clanurilor sub murii Turei. HELIADE, O. I, 337, cf. 326. Preste murii ce-n vechime Răsunau de imne sînte, mușchiul verde se întinde. ASACHI, S. L. I, 130, cf. 173. Dispuse ruinarea murilor cetăței pînă la cîțiva stînjini. BARIȚIU, P. A. I, 249. Murii sînt acoperiți cu mozaic de Florența. FILIMON, O. II, 150. Sosind sub murii Brăilei, Ion Vodă avea deja aproape la 14 000 de infanterie. HASDEU, I. V. 101, cf. 24, 173. Eu, în copilărie, iubeam să mă opresc Pe murii mănăstirei și-n vale să privesc Mărețul turn. ALEXANDRESCU, M. 10. Rugăciunea mea fiind ascultată, mă rugai de tatăl meu pentru un an de liniște între murii unei mănăstiri. F (1867), 359. Memfis, colo-n depărtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stîncă pe stîncă, o cetate de giganți. EMINESCU, O. I, 43, cf. IV, 305, id. G. P. 89. Învechiții muri adăposteau aceeași casă și aceiași pomi. TEODOREANU, M. II, 68. 2. S. n. (Regional) Temelie la casele din bîrne, făcută din pietre suprapuse, fără mortar (Bîrsana-Sighetul Marmației). ALR II/I h 223/353. – Pl.: (1) muri și (2, neobișnuit și 1) mururi (ARISTIA, PLUT.). – Din (1) lat. murus, fr. mur, (2) ucr. мур.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mur, murăadjectiv
- 1. Negru-lucios. DLRLC
- Ah, ochilor muri, Vii și plini de nuri La căutături. CONACHI, P. 74. DLRLC
- Cucule cu pană mură, Ce-am grăit gură la gură Să nu cînți pe tișătură! ȘEZ. XXIII 106. DLRLC
-
mur, murisubstantiv masculin
- 1. Nume dat mai multor specii de arbuști din familia rozaceelor, cu tulpina spinoasă, cu frunze palmat-compuse, cu flori albe sau roz dispuse în umbele și cu fructele comestibile (Rubus). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Să nu fie urîțică, Nici în stat prea puțintică, Să fie un vrej de mur. POP. DLRLC
-
etimologie:
- morus DEX '09 DEX '98
mur, murisubstantiv masculin
-
- Memfis, colo-n depărtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stîncă pe stîncă, o cetate de giganți. EMINESCU, O. I 43. DLRLC
- Eu, în copilărie, iubeam să mă opresc Pe murii mănăstirei, și-n vale să privesc. ALEXANDRESCU, M. 10. DLRLC
-
etimologie:
- murus DEX '09 DEX '98 DN