dud² sm [At: PAȘCA, GL. / Pl: duzi / E: nct] (Reg) Pâine mică.

dud¹ sm [At: GOLESCU, P. 147/5 / Pl: duzi / E: tc dut] 1 (Șîc ~-alb, ~-negru) Numele a două specii de arbori cu frunze nedințate și asimetric lobate, cu fructe mici, cărnoase, albe (Murus alba) sau negre-roșietice (Murus nigra), cu gust dulce fad, ale căror frunze constituie hrana viermilor de mătase Si: (reg) agud, alior, cirici, frag, frăgar, iagod, (îrg) mur² (1). 2 (Reg) Plop¹ (Populus).

DUD, duzi, s. m. Copac cu frunze ovale, cu fructe mici, albe sau negre, cărnoase și suculente, cultivat la noi mai ales pentru frunzele lui care constituie hrana viermilor de mătase (Morus); agud. Frunza dudului începu să se miște fîșîind. PREDA, Î. 162. Are să s-arăte în umbrar, subt dudul cel bătrîn... războiul de țesut. SADOVEANU, P. M. 141. Înalții duzi din fundul grădinii... își tremurară frunzișul, de bucurie, văzîndu-mă. ANGHEL, PR. 8.

DUD duzi m. Pom cu fructe mici, comestibile, mustoase și dulci ale cărui frunze sunt folosite la hrănirea viermilor de mătase; agud. /<turc. dud

DUD s.m. (Olt.) Arbore cu fructe comestibile, ale cărui frunze constituie hrana viermilor de mătase. Črŭnićie. Un lemn ce-l cheamă frăgariu. Dud. MARDARIE, 290.Etimologie: tc. dut. Cf. a g u d, f r ă g a r.

dud m. arbore ale cărui foi servesc de aliment viermilor de mătase (Morus): dud alb, dud negru. [Turc. DUD].

1) dud m. (turc. dud, dut, d. pers. tud, cuv. din limba aramaică [Bern. 1, 233]. De aicĭ și ar. dud, verme, adică „pomu omizilor de matasă”; bg. sîrb. dud, rus. tut, de unde și numele județuluĭ Tutova). Munt. Agud, un pom din familia mureĭ (morus). Cel cu poame albe (în Trans. frăgar) e adus din China, cel cu poame negre din Persia. Cu frunzele luĭ se nutresc gîndaciĭ de matasă. V. sicamenă.

❍AGUD sm. Mold. 🌿 = DUD; un drum între ziduri și între o livadă de aguzi (ALECS.) [agudă].

❍FRĂGAR sm. Trans. Băn. 🌿 = DUD: Fă-mă frunză de ~, La bădița’n buzunar IK. -BRS. [frag].

dud s. m., pl. duzi

dud s. m., pl. duzi

dud s. m., pl. duzi

DUD s. (BOT.; Morus) (înv. și reg.) mur, (reg.) pomițar, (Mold.) agud, (Transilv. și Ban.) frăgar.

DUD s. (BOT.; Morus) (înv. și reg.) mur, (reg.) pomițar, (Mold.) agud, (Transilv. și Ban.) frăgar.

dud (-uzi), s. m. – Arbore cu fructe mici, cărnoase, albe sau negre (Morus alba, Morus nigra). – Mr. dudă, megl. dud. Tc. dud, dut, per. tud (Miklosich, Türk. El., I, 287; Roesler 591; Șăineanu, II, 161; Lokotsch 2118; Berneker 233), cf. alb., sb. dud. – Der. dudă, s. f. (fruct de dud); dudău, s. m. (buruieni bălării), cf. mag. dudva (după Cihac, II, 496 și Löwe 30, rom. provine din mag.), it. duda (Battisti, II, 1399).

MORUS L., MORUS, DUD, fam. Moraceae. Gen originar din regiunile continentale și subtropicale, cca 16 specii, arbori și arbuști cu Crunze caduce (conținînd un suc lăptos), întregi, serate, dințate sau lobate. Flori (mascule, 4 diviziuni ovoide, 4 stamine; femele, 1 ovar, 2 stile filiforme; stigmate cu papile, înconjurate de cele 4 foliole ale periantului) unisexuate, dispuse în amenți pendenți, pedunculați, în axa frunzei. Fruct compus.

Morus alba L., « Dud alb ». Specie originară din China. Înflorește la sfîrșitul primăverii. Flori nesemnificative, în amenți. Frunze lat-ovoide, serate, pețiolate, verzi-deschis, pe partea superioară lucioase-netede, pe cea inferioară păroase numai pe nervuri. Arbore înalt pînă la 15 m, coroană rotundă cu lujerii glabrii sau puțin păroși. Fruct alb, roșu pînă la roșu-negricios, lung pînă la 2,5 cm, pe un peduncul puțin mai scurt. Foarte apreciate sînt: M. alba var. pyramidalis Ser.; M. alba var. nana Dipp; M. alba forma Pendula Dipp..

Morus nigra L. « Dud negru ». Specie originară din Iran (syn. M. scabra Moretti). Înflorește la sfîrșitul primăverii. Frunze lat-ovate, la bază cordate, nelobate și neregulat-dentate, scurt-pețiolate, partea superioară verde-închis, păroasă cea inferioară verde-deschis, pubescentă. Fruct roșu-negricos, pe un peduncul mult mai scurt. Arbore înalt pînă la 10 m, coroană rotundă.

Morus rubra L. « Dud roșu ». Specie originară din America de N. Frunze lat-ovate, pînă la 12 cm lungime, acuminate, cordiforme la bază, pe partea superioară păroase, pe cea inferioară pubescente, lung-pețiolate. Fructe roșii-închis.