2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MULTIPLICATÓR, (1) multiplicatori, s. m., (2) multiplicatoare, s. n. 1. S. m. (Mat.) Factor al unui produs; număr sau expresie cu care se înmulțește o altă expresie matematică. 2. S. n. Aparat sau mașină de multiplicare, în special aparat care multiplică un text. – Din fr. multiplicateur, lat. multiplicator.

multiplicator [At: NEGULICI / V: ~plecătoriu, ~iu, ~plicătoriu / Pl: (1, 5) ~i, (2-4) ~oare / E: lat multiplicator, fr multiplicateur, ger Multiplikator] 1 sm (Mat) Factor al unui produs. 2 sn (Fiz; înv) Bobină sau aparat utilizate în măsurarea sau amplificarea curentului electric. 3 sn Dispozitiv sau aparat care efectuează multiplicarea unei mărimi. 4 sn Aparat sau mașină care reproduce un original în multe exemplare. 5 sm (Mat) Număr sau expresie cu care se înmulțește o altă expresie.

MULTIPLICATÓR, (1) multiplicatori, s. m., (2) multiplicatoare, s. n. 1. S. m. (Mat.) Factor al unui produs; număr sau expresie cu care se înmulțește o altă expresie matematică. 2. S. n. Aparat sau mașină de multiplicare, în special aparat care multiplică un text. – Din fr. multiplicateur, lat. multiplicator.

MULTIPLICATÓR, multiplicatoare, s. n. Aparat sau mașină de multiplicare a unor acțiuni, mărimi sau exemplare.

MULTIPLICATÓR s.n. Aparat, mașină de multiplicat. // s.m. 1. (Mat.) Factor numeric sau funcțional care joacă rol de operator. 2. (Ec.) Efectul creșterii tuturor componentelor de cheltuieli globale, investiții, cheltuieli de consum etc. asupra venitului global. ♦ (P. restr.) Efectul creșterii unei anumite componente, de regulă a investițiilor, asupra venitului. [Cf. lat. multiplicator, fr. multiplicateur].

MULTIPLICATÓR I. s. n. 1. dispozitiv, aparat, mașină de multiplicat. 2. ferăstrău circular cu mai multe pânze. II. s. m. 1. (mat.) factor numeric sau funcțional care joacă rol de operator. 2. (ec.) efectul creșterii tuturor componentelor de cheltuieli globale, investiții, cheltuieli de consum etc. asupra venitului global. (< fr. multiplicateur, lat. multiplicator)

MULTIPLICATÓR2 ~i m. 1) mat. Factor al unui produs. 2) Număr sau expresie cu care se înmulțește o altă expresie. 3) Persoană specializată în lucrări de multiplicare. /<fr. multiplicateur, lat. multiplicator

MULTIPLICATÓR1 ~oáre n. Aparat pentru multiplicarea unui text; mașină de multiplicat. /<fr. multiplicateur, lat. multiplicator

multiplicator m. număr cu care se înmulțește.

*multiplicatór, -oáre adj. Care multiplică. S. n., pl. oare. Aritm. Înmulțitor, număru care îl înmulțește pe altu.

multiplecătoriu sm, sn vz multiplicator

multiplicătoriu sm, sn vz multiplicator


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

multiplicatór2 (aparat) (-ti-pli-) s. n., pl. multiplicatoáre

multiplicatór1 (factor numeric) (-ti-pli-) s. m., pl. multiplicatóri

multiplicatór (aparat) s. n. (sil. -pli-), pl. multiplicatoáre

multiplicatór (mat.) s. m. (sil. -pli-), pl. multiplicatóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MULTIPLICATÓR s. v. înmulțitor.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MULTIPLICATÓR (< fr., lat.) s. m., s. n. 1. S. m. (MAT.) Factor al unui produs; număr sau expresie cu care se înmulțește o altă expresie matematică, 2. S. n. M. electronic = tub electronic cu vid care folosește fenomenul de emisie secundară. Astfel, electronii emiși de catod lovesc succesiv mai mulți electrozi, care emit la rândul lor electroni, obținându-se creșterea accentuată a numărului de electroni în mișcare echivalentă cu un factor de mare amplificare. ◊ M. fotoelectric = amplificator de fotocurenți slabi, al cărui principiu de funcționare se bazează pe emisia electronică secundară; este folosit la tuburile analizoare de imagine, la aparatele facsimile etc. ◊ M. de frecvență = dispozitiv radioelectronic care mărește un număr întreg de ori frecvența oscilațiilor electrice periodice aplicate la intrare; folosit pentru mărirea frecvenței oscilațiilor stabile la aparatele de radioemisie, radiolocație etc. 3. S. n. Dispozitiv pentru mărirea turației arborelui prizei de forță al unei mașini. ♦ Dispozitiv pentru mărirea presiunii unui lichid (de ex. la pompe). 4. S. n. Aparat cu ajutorul căruia se obțin mai multe exemplare ale unui document.

Intrare: multiplicator (aparat)
multiplicator2 (pl. -e) substantiv neutru
  • silabație: mul-ti-pli- info
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • multiplicator
  • multiplicatorul
  • multiplicatoru‑
plural
  • multiplicatoare
  • multiplicatoarele
genitiv-dativ singular
  • multiplicator
  • multiplicatorului
plural
  • multiplicatoare
  • multiplicatoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: multiplicator (mat.)
multiplicator1 (pl. -i) substantiv masculin
  • silabație: mul-ti-pli- info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • multiplicator
  • multiplicatorul
  • multiplicatoru‑
plural
  • multiplicatori
  • multiplicatorii
genitiv-dativ singular
  • multiplicator
  • multiplicatorului
plural
  • multiplicatori
  • multiplicatorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

multiplicator (aparat)

  • 1. Aparat sau mașină de multiplicare, în special aparat care multiplică un text.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Ferăstrău circular cu mai multe pânze.
    surse: MDN '00

etimologie:

multiplicator (mat.)

  • 1. matematică Factor al unui produs; număr sau expresie cu care se înmulțește o altă expresie matematică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: înmulțitor
  • 2. economie Efectul creșterii tuturor componentelor de cheltuieli globale, investiții, cheltuieli de consum etc. asupra venitului global.
    surse: DN
    • 2.1. prin restricție Efectul creșterii unei anumite componente, de regulă a investițiilor, asupra venitului.
      surse: DN

etimologie: