2 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MUCUȘÓR, (1) mucușori, s. m., (2) mucușoare, s. n. 1. (Rar) Muculeț (1). 2. Muculeț (2). – Muc + suf. -ușor.
mucușor smn [At: BRĂESCU, A. 22 / V: mucșor / Pl: (1-6) ~i, (7-20) ~oare / E: muc + -ușor] 1-20 (Șhp) Muculeț (1-20).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUCUȘÓR, mucușori, s. m., mucușoare, s. n. Muculeț. – Muc + suf. -ușor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
mucușór1 (secreție nazală)(rar) s. m., pl. mucușóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mucușór2 (rest de țigară / lumânare) (rar) s. n., pl. mucușoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mucușór (anat.) s. m., pl. mucușóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mucușór (de lumânare, de țigară etc.) s. n., pl. mucușoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
MUCUȘÓR s. muculeț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MUCUȘOR s. muculeț.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
mucușor (bucățică)
- 1. Muculeț.surse: DEX '09 sinonime: muculeț (bucățică)
etimologie:
- Muc + sufix -ușor.surse: DEX '09 DEX '98
mucușor (secreție)
- 1. Muculeț.surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: muculeț (secreție)
etimologie:
- Muc + sufix -ușor.surse: DEX '09 DEX '98