3 definiții pentru mușului


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mușului v vz mușlui

mușluĭésc v. intr. și tr. (var. din moșmonesc, moșcodesc. Cp. și cu molfăĭesc și ung. pesletni, a hoĭnări). Nord. Miros, adulmec, scotocesc, cotelesc, scromolesc umblînd după mîncare (ca porcu și cînele). – În Tel. bușluĭesc, (rev. I. Crg. 5, 220), în Meh. mufluĭesc, în Pt. mușuluĭesc, în Trans. amușuluĭesc (Sov. 236). Și mujluĭesc și (vest) múșin, a -á. V. mișun 2.

Intrare: mușului
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mușului
  • mușuluire
  • mușuluit
  • mușuluitu‑
  • mușuluind
  • mușuluindu‑
singular plural
  • mușuluiește
  • mușuluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mușuluiesc
(să)
  • mușuluiesc
  • mușuluiam
  • mușuluii
  • mușuluisem
a II-a (tu)
  • mușuluiești
(să)
  • mușuluiești
  • mușuluiai
  • mușuluiși
  • mușuluiseși
a III-a (el, ea)
  • mușuluiește
(să)
  • mușuluiască
  • mușuluia
  • mușului
  • mușuluise
plural I (noi)
  • mușuluim
(să)
  • mușuluim
  • mușuluiam
  • mușuluirăm
  • mușuluiserăm
  • mușuluisem
a II-a (voi)
  • mușuluiți
(să)
  • mușuluiți
  • mușuluiați
  • mușuluirăți
  • mușuluiserăți
  • mușuluiseți
a III-a (ei, ele)
  • mușuluiesc
(să)
  • mușuluiască
  • mușuluiau
  • mușuluiră
  • mușuluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)