12 definiții pentru mormântal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MORMÂNTÁL, -Ă, mormântali, -e, adj. 1. De mormânt. ◊ Tăcere (sau liniște) mormântală = tăcere (sau liniște) deplină, absolută. 2. De înmormântare, funebru. – Mormânt + suf. -al.

mormântal, ~ă a [At: ALEXANDRESCU, M 154 / Pl: ~i, ~e / E: mormânt + -al] (Liv) 1 Care aparține mormântului (1). Si: funerar, mormântos (1). 2 Referitor la mormânt (1) Si: funerar, mormântos (2). 3 Specific mormântului (1) Si: funerar, mormântos (3). 4 (Îs) Tăcere ~ă Tăcere sau liniște deplină, totală, absolută. 5 (Prc; d. voce) Care are timbrul grav, înfundat Si: cavernos. 6 De înmormântare Si: funebru.

MORMÂNTÁL, -Ă, mormântali, -e, adj. (Livr.) 1. De mormânt. ◊ Tăcere (sau liniște) mormântală = tăcere (sau liniște) deplină, absolută. 2. De înmormântare, funebru. – Mormânt + suf. -al.

mormântal a. de mormânt: tăcere mormântală.

MORMÎNTÁL, -Ă, mormintali, -e, adj. (Învechit) De mormînt, funerar. Din țerna mormîntală răsare dulce floare. ALECSANDRI, P. II 88. ◊ (Azi în expr.) Tăcere mormîntală = tăcere adîncă, liniște deplină. 2. De înmormîntare, funebru. Mitropolitul... începu a zice cu un glas sărbătoresc și mormîntal. NEGRUZZI, S. I 232.

*mormîntál, -ă adj. (P. formă, cp. cu vamal). Sepulcral, de mormînt: tăcere mormîntală.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mormântál adj. m., pl. mormântáli; f. mormântálă, pl. mormântále

mormântál adj. m., pl. mormântáli; f. sg. mormântálă, pl. mormântále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MORMÂNTÁL adj. funebru, sepulcral. (Cu un glas ~.)

MORMÎNTAL adj. funebru, sepulcral. (Cu un glas ~.)

Intrare: mormântal
mormântal adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mormântal
  • mormântalul
  • mormântalu‑
  • mormânta
  • mormântala
plural
  • mormântali
  • mormântalii
  • mormântale
  • mormântalele
genitiv-dativ singular
  • mormântal
  • mormântalului
  • mormântale
  • mormântalei
plural
  • mormântali
  • mormântalilor
  • mormântale
  • mormântalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mormântal

  • 1. De mormânt.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: funerar attach_file un exemplu
    exemple
    • Din țerna mormîntală răsare dulce floare. ALECSANDRI, P. II 88.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Tăcere (sau liniște) mormântală = tăcere (sau liniște) deplină, absolută.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. De înmormântare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: funebru sepulcral attach_file un exemplu
    exemple
    • Mitropolitul... începu a zice cu un glas sărbătoresc și mormîntal. NEGRUZZI, S. I 232.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Mormânt + sufix -al.
    surse: DEX '98 DEX '09