2 intrări

18 definiții

din care

Explicative DEX

moinat, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ați, ~e / E: moină1] (Rar; d. timp) Moinos (1).

MOINA, pers. 3 moinează, vb. I. (Reg.) Refl. și intranz. A se face moină, a începe să se dezghețe. – Din moină.

moina vr, (rar) viim [At: DELAVRANCEA, V. V. 178 / Pzi: 3 ~ea / E: moină1] A se face moină1 (1) Si: (reg) a se moiști, a se moloșăgăi, a se moloșogi.

MOINA, pers. 3 moinează, vb. I. Refl. și intranz. A se face moină, a începe să se dezghețe. – Din moină.

MOINA, pers. 3 moinează, vb. I. Refl. impers. și intranz. A. se face moină; a începe să se dezghețe. Se moinase și zăpada cădea mai mare și mai deasă. DELAVRANCEA, V. V. 178. – Pronunțat: moi-na.

A SE MOINA pers. 3 se ~ea intranz. A se face moină; a se porni moina. /Din moină

moinà v. a se face moină.

moĭneáză (se) v. refl. impers. (d. moĭnă). E moĭnă, se topește zăpada, se dezgheață. – În vest și înmoĭ- (Iov. 154) și îmoĭ-.

Ortografice DOOM

moina (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se moinea; conj. prez. 3 să se moineze; ger. moinându-se

moina (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. moinea

moina vb. (sil. moi-), ind. prez. 3 sg. moinea

Enciclopedice

MOINA, Ion (1921-1990, n. Nimigea, jud. Bistrița-Năsăud), atlet român. Prof. univ. la Cluj. Multiplu campion național, a stabilit 33 recorduri naționale în probele de sprint, care s-au înscris printre printre cele mai valoroase rezultate atletice ale epocii (10,4 sec. la 100 m plat, 1946).

Sinonime

MOINAT adj. v. moinos.

moinat adj. v. MOINOS.

MOINA vb. (MET.) (reg.) a se moiști, a se moloșăgăi. (Afară s-a ~.)

MOINA vb. (MET.) (reg.) a se moiști, a se moloșăgăi. (Afară s-a ~.)

Tezaur

MOINAT, -Ă adj. (Rar; despre timp) Moinos (1). Cf. PONTBRIANT, D. – Pl.: moinați, -te. – De la moină1.

MOINA vb. I. R e f l. și (rar) i n t r a n z. (i m p e r s.) (Rar) A se face moină1 (1); (regional) a se moiști, a se moloșăgăi, a se moloșogi. Să moinase și zăpada cădea mai mare și mai deasă. DELAVRANCEA, V. V. 178. Cînd se încură boii, moinează. GOROVEI, CR. 381. Să moinează (cînd începe să înnoreze puțin). ALR I 1 228/856, cf. 1228/770. ◊ (Cu subiectul „vremea”) Cînd cîntă bufnița, se zice că să moinează vremea. H XVI 21. – Prez. ind. pers. 3: moinează. – V. moină1.

Intrare: moinat
moinat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moinat
  • moinatul
  • moinatu‑
  • moina
  • moinata
plural
  • moinați
  • moinații
  • moinate
  • moinatele
genitiv-dativ singular
  • moinat
  • moinatului
  • moinate
  • moinatei
plural
  • moinați
  • moinaților
  • moinate
  • moinatelor
vocativ singular
plural
Intrare: moina
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • moina
  • moinare
  • moinat
  • moinatu‑
  • moinând
  • moinându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • moinea
(să)
  • moineze
  • moina
  • moină
  • moinase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

moinaverb

  • 1. A se face moină, a începe să se dezghețe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se moinase și zăpada cădea mai mare și mai deasă. DELAVRANCEA, V. V. 178. DLRLC
etimologie:
  • moină DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.