MOFTOLOG, moftologi, s. m. (Înv.) Moftangiu. – Din moftologie (derivat regresiv).

MOFTOLOGIE, moftologii, s. f. (Înv.) Șmecherie, tertip. – Din moft.

moftolog sm [At: CARAGIALE, O. VI, 105 / Pl: ~ogi / E: drr moftologie] (Fam, rar) Moftangiu.

moftologie sf [At: CARAGIALE, O. VI, 137 / Pl: ~ii / E: moft] (Fam, rar) Tertip.

MOFTOLOG, moftologi, s. m. (Fam.) Moftangiu. – Din moftologie (derivat regresiv).

MOFTOLOGIE, moftologii, s. f. (Fam.) Șmecherie, tertip. – Din moft.

moftolog m. palavragiu (CAR.).

moftologie f. palavră.

moftolog (înv.) s. m., pl. moftologi

moftologie (înv.) s. f., art. moftologia, g.-d. art. moftologiei; pl. moftologii, art. moftologiile (desp. -gi-i-)

moftolog (înv.) s. m., pl. moftologi

moftologie (înv.) s. f., art. moftologia, g.-d. art. moftologiei; pl. moftologii, art. moftologiile

moftolog s. m., pl. moftologi

moftologie s. f., art. moftologia, g.-d. art. moftologiei; pl. moftologii, art. moftologiile

moftolog, moftologi s. m. v. moftangiu

moftologie, moftologii s. f. șmecherie, tertip

MOFTOLOG s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.

moftolog s.m. (fam.) v. Flecar. Guraliv. Limbut. Palavragiu. Vorbăreț.

moftologie s.f. (fam.) v. Abilitate. Artificiu. Stratagemă. Subterfugiu. Șiretenie¹. Șiretlic. Șmecherie. Tertip. Truc. Viclenie. Vicleșug. Vulpenie.

moftolog s., adj. v. CLĂNȚĂU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU. VORBĂ-LUNGĂ. VORBĂREȚ.

moftologie, moftologii, s.f. (pop. și fam.) 1. șmecherie, tertip. 2. (la pl.) palavre.

MOFTOLOG s. m. (Familiar, rar) Moftangiu. Nouă ni-e frică. . . de ! că-și dă coatele cu Catavencu. . . Cu moftologul. CARAGIALE, O. VI, 105. - Pl.: moftologi. – Derivat regresiv de la moftologie.

MOFTOLOGIE s. f. (Familiar, rar) Manevră, tertip. Vii cu moftologii. . . ca să tragi lumea pe sfoară. CARAGIALE, O. VI, 137. Vin. să ne ambeteze cu moftologiile lor. D. ZAMFIRESCU, Î. 1. – Pl.: moftologii. – De la moft.