5 definiții pentru mixotrof
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MIXOTROF, -Ă, mixotrofi, -e, adj. (Biol.; despre organisme) Care se hrănește cu substanțe organice preparate sau luate din mediul înconjurător. – Din fr. myxotrophe.
MIXOTROF, -Ă, mixotrofi, -e, adj. (Biol.; despre organisme) Care se hrănește cu substanțe organice preparate sau luate din mediul înconjurător. – Din fr. myxotrophe.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mixotrof, ~ă a [At: DEX-S / Pl: ~i, ~e / E: fr myxotrophe] (Blg; d. organisme) Care se hrănește cu substanțe organice preparate sau luate din mediul înconjurător.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MIXOTROF, -Ă adj. (despre organisme) cu nutriție mixtă, autotrofă și heterotrofă sau saprofită și parazitică. (< fr. mixotrophe)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mixotrof adj. m., pl. mixotrofi; f. sg. mixotrofă, pl. mixotrofe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
MIXO-2 „amestec, mixt”. ◊ gr. mixos „amestecat, mixt” > fr. mixo-, germ. id., engl. id. > rom. mixo-. □ ~biotip (v. bio-, v. -tip), s. n., complex genetic discontinuu care ia naștere în cadrul populației, în calitate de element fundamental și adaptativ al acesteia, incapabil de a segrega; ~cromozom (v. cromo-, v. -zom), s. m., cromozom rezultat din fuziunea completă a doi cromozomi omologi în profaza meiotică; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., plasmă formată la sfîrșitul profazei cariocinetice, prin contopirea citoplasmei cu carioplasma; ~saur (~zaur) (v. -zaur), s. m., reptilă ihtiozauriană din triasic, cu lungimea de cca 2 m, cu botul alungit, în care se găseau numeroși dinți, și cu membrele încă neadaptate pentru înot; ~spori (v. -spor), s. m. pl., spori haploizi ai mixomicetelor; ~terie (v. -terie), s. f., figură din artele plastice, reprezentînd o combinație între om și un animal; ~trof (v. -trof), adj., (despre un organism) care prezintă nutriție mixtă: autotrofă și heterotrofă; sin. mixotrofic; ~trofic (v. -trofic), adj., mixotrof*.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
mixotrof, mixotrofăadjectiv
- 1. (Despre organisme) Care se hrănește cu substanțe organice preparate sau luate din mediul înconjurător. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- myxotrophe DEX '09 DEX '98 MDN '00