2 intrări
7 definiții

Explicative DEX

MITUITOR, -OARE, mituitori, -oare, s. m. și f. Persoană care mituiește. [Pr.: -tu-i-] – Mitui + suf. -tor.

MITUITOR, -OARE, mituitori, -oare, s. m. și f. Persoană care mituiește. [Pr.: -tu-i-] – Mitui + suf. -tor.

mițuitoare [At: H IV, 155 / Pl: ? / E: mițui + -toare] (Mun) Loc îngrădit unde se tund de mițe1 (1-3) mieii, oile.

MITUITOR, -OARE, mituit ori, -oare, s. m. și f. Persoană care mituiește, care dă mită. Inginerul Mindirigiu își închipuie că Matei e un mituitor. V. ROM. mai 1954, 67.

Ortografice DOOM

mituitoare (rar) (desp. -tu-i-) s. f., g.-d. art. mituitoarei; pl. mituitoare

mituitoare (rar) (-tu-i-) s. f., g.-d. art. mituitoarei; pl. mituitoare

mituitoare s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art. mituitoarei; pl. mituitoare

Tezaur

MIȚUITOÁRE s. f. (Prin Munt.) Loc îngrădit unde se tund (de mițe1) mieii, oile. Cf. H IV, 155, 223. - Pl.: ? – Mițui + suf. -toare.

Intrare: mituitoare
  • silabație: mi-tu-i- info
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mituitoare
  • mituitoarea
plural
  • mituitoare
  • mituitoarele
genitiv-dativ singular
  • mituitoare
  • mituitoarei
plural
  • mituitoare
  • mituitoarelor
vocativ singular
  • mituitoare
  • mituitoareo
plural
  • mituitoarelor
Intrare: mițuitoare
mițuitoare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mituitor, mituitorisubstantiv masculin
mituitoare, mituitoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care mituiește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Inginerul Mindirigiu își închipuie că Matei e un mituitor. V. ROM. mai 1954, 67. DLRLC
etimologie:
  • Mitui + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.