8 definiții pentru mirie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mirie sf [At: (sec. XVIII) ap. LET2 III, 295 / V: miri, merie / Pl: ~ii / E: tc mirt] 1 Visterie a împărăției turcești Si: tezaur 2 (Pex; îrg) Impozit.

MIRÍE, mirii, s. f. (Popular) Bir, dare, impozit. Să vie... Pîrcălabul... s-aducă miria Și toată datoria. PĂSCULESCU, L. P. 208.

MIRÍE, mirii, s. f. (Înv. și reg.) Bir, impozit. – Tc. mirî.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MIRÍE s. v. bir, dare, impozit.

mirie s. v. BIR. DARE. IMPOZIT.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

miríe (miríi), s. f. – Fisc. Tc. miri (Șeineanu, III, 81; Tiktin). Sec. XVIII, înv.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

miríe, miríi, s.f. (înv., reg.) 1. tezaur, vistierie. 2. impozit.

Intrare: mirie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mirie
  • miria
plural
  • mirii
  • miriile
genitiv-dativ singular
  • mirii
  • miriei
plural
  • mirii
  • miriilor
vocativ singular
plural

mirie

etimologie: