4 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MINIÉR, -Ă, minieri, -e, adj. Care ține de mină1 (1), privitor la mină1. ♦ În care se găsesc (multe) mine1, în care se practică mineritul. [Pr.: -ni-er] – Din fr. minier.

MINIÉR, -Ă, minieri, -e, adj. Care ține de mină1 (1), privitor la mină1. ♦ În care se găsesc (multe) mine1, în care se practică mineritul. [Pr.: -ni-er] – Din fr. minier.

minia vt [At: DL / P: ~ni-a / Pzi: ~iez / E: it miniare] (Rar) A ilustra cu miniaturi (6).

minier1, ~ă a [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pl: ~i, ~e / E: fr minier] 1 Care se referă la mină1 (1). 2 Care ține de mină1 (1). 3 (D. regiuni, localități etc.) în care se găsesc mine și se practică mineritul (1).

minie sf [At: AMFILOHIE, G. 69/20 / V: ~ne / Pl: ~re, (nob) ~ruri / E: it miniera, fr minière] 1-2 (Înv) Mină1 (1-2). 3 Minereu.

MINIÁ, miniez, vb. I. Tranz. (Rar) A ilustra ceva cu miniaturi. Manuscris miniat cu dibăcie. – Pronunțat: -ni-a.

MINIÉR, -Ă, minieri, -e, adj. Care aparține minei1, care ține de mină, care se referă la mine. Exploatare minieră. – Pronunțat: -ni-er.

MINIÉR, -Ă adj. 1. Referitor la mine1 (1), de mine. 2. În care se găsesc mine, în care se practică mineritul. [Pron. -ni-er. / < fr. minier].

MINIÁ, miniéz, vb. I. tr. A ilustra cu miniaturi. (din it. miniare)

MINIÉR, -Ă adj. I. referitor la mine1 (1), de mine. 2. în care se găsesc mine. (< fr. minier)

MINIÉR ~ă (~i, ~e) Care ține de mină; propriu minelor. Industrie ~ă. [Sil. -ni-er] /<fr. minier

miner m. 1. lucrător în mine; 2. soldat ce lucrează la mine în asedii (= fr. mineur).

minier a. relativ la mine: industrie minieră.

*miniér, -ă adj. (fr. minier, -ière, d. mine, mină). Relativ la mine: industria minieră. S. f., pl. e. Mină puțin adîncă și descoperită (supt ceru liber), carieră. V. miner.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

miniá (a ~) (rar) (-ni-a) vb., ind. prez. 3 miniáză, 1 pl. miniém (-ni-em); conj. prez. 3 să miniéze; ger. miniínd (-ni-ind)

miniér (-ni-er) adj. m., pl. miniéri; f. miniéră, pl. miniére

miniá vb. (sil. -ni-a), ind. prez. 3 sg. miniáză, 1 pl. miniém (sil. -ni-em); conj. prez. 3 sg. și pl. miniéze; ger. miniínd (sil. -ni-ind)

miniér adj. m. (sil. -ni-er), pl. miniéri; f. sg. miniéră, pl. miniére

arată toate definițiile

Intrare: miniere
miniere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miniere
  • minierea
plural
  • minieri
  • minierile
genitiv-dativ singular
  • minieri
  • minierii
plural
  • minieri
  • minierilor
vocativ singular
plural
Intrare: minia
  • silabație: mi-ni-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • minia
  • miniere
  • miniat
  • miniatu‑
  • miniind
  • miniindu‑
singular plural
  • minia
  • miniați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • miniez
(să)
  • miniez
  • miniam
  • miniai
  • miniasem
a II-a (tu)
  • miniezi
(să)
  • miniezi
  • miniai
  • miniași
  • miniaseși
a III-a (el, ea)
  • minia
(să)
  • minieze
  • minia
  • minie
  • miniase
plural I (noi)
  • miniem
(să)
  • miniem
  • miniam
  • miniarăm
  • miniaserăm
  • miniasem
a II-a (voi)
  • miniați
(să)
  • miniați
  • miniați
  • miniarăți
  • miniaserăți
  • miniaseți
a III-a (ei, ele)
  • minia
(să)
  • minieze
  • miniau
  • minia
  • miniaseră
Intrare: minier
minier adjectiv
  • silabație: mi-ni-er info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • minier
  • minierul
  • minieru‑
  • minie
  • miniera
plural
  • minieri
  • minierii
  • miniere
  • minierele
genitiv-dativ singular
  • minier
  • minierului
  • miniere
  • minierei
plural
  • minieri
  • minierilor
  • miniere
  • minierelor
vocativ singular
plural
Intrare: minieră
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • minie
  • miniera
plural
  • miniere
  • minierele
genitiv-dativ singular
  • miniere
  • minierei
plural
  • miniere
  • minierelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

minia

etimologie:

minier

  • 1. Care ține de mină, privitor la mină.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Exploatare minieră.
      surse: DLRLC
    • 1.1. În care se găsesc (multe) mine, în care se practică mineritul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: