4 definiții pentru mimeză


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIMÉZĂ s.f. Ironie în care se repetă ceea ce altul a zis sau ar fi putut spune, imitându-i vocea, gesturile. [< fr. mimèse, cf. gr. mimesis].

MIMÉZĂ s. f. ironie în care se repetă ceea ce altul a zis, sau ar fi putut spune, imitându-i vocea, gesturile. (< fr. mimèse, gr. mimesis)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mimeză (gr. mimesis „imitație”), figură de stil în genul ironiei, prin care se persiflează vorbirea, tonul și gesturile unui personaj, în genere acuzat de nesinceritate ori prostie (A): „Să făcé a nu-i plăcè să priimească domnia, ca și fata cia ce dzisă unui voinic: Fă-te a mă trage și eu oi merge plângând. Așè să făcè și Mihai-vodă că nu-i trebuiește domnia.” (I. Neculce) M. ca figură de compoziție se aplică într-o specie a poeziei lirico-umoristice numită parodie.

Intrare: mimeză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mime
  • mimeza
plural
  • mimeze
  • mimezele
genitiv-dativ singular
  • mimeze
  • mimezei
plural
  • mimeze
  • mimezelor
vocativ singular
plural