mimeză (gr. mimesis „imitație”), figură de stil în genul ironiei, prin care se persiflează vorbirea, tonul și gesturile unui personaj, în genere acuzat de nesinceritate ori prostie (A): „Să făcé a nu-i plăcè să priimească domnia, ca și fata cia ce dzisă unui voinic: Fă-te a mă trage și eu oi merge plângând. Așè să făcè și Mihai-vodă că nu-i trebuiește domnia.” (I. Neculce) M. ca figură de compoziție se aplică într-o specie a poeziei lirico-umoristice numită parodie.