9 definiții pentru milităros


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MILITĂRÓS, -OÁSĂ, milităroși, -oase, adj. Specific militarilor, de militar; p. ext. rigid, aspru. – Militar + suf. -os.

MILITĂRÓS, -OÁSĂ, milităroși, -oase, adj. Specific militarilor, de militar; p. ext. rigid, aspru. – Militar + suf. -os.

milităros, ~oa [At: CONTEMP. 1949, nr. 156, 6/3 / Pl: ~oși, ~oase / E: militar + -os] 1-2 a, av (Șdp) (într-un mod) specific militarilor. 3 smf Persoană milităroasă (1). 4-5 a, av (Pex) (În mod) rigid.

MILITĂRÓS, -OÁSĂ, milităroși, -oase, adj. (Despre oameni și manifestările lor) De militar, milităresc; p. ext. aspru, rigid. Maiorul, deși de felul lui foarte milităros, nu mai ține socoteală de nimic, nu mai respectă nici pe superiori. CAMIL PETRESCU, O. II 240. ◊ (Substantivat) A strigat, vrînd să facă pe militărosul. PAS, Z. III 12.

MILITĂRÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care are caracter de militar; ca un militar. 2) Care vădește severitate de militar. /militar + suf. ~os

*militărós, -oásă adj. (d. militar). Fam. Care are caracter de militar, care se poartă ca militariĭ: om milităros, purtare milităroasă. Adv. În mod milităros, țanțoș: a răspunde milităros.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

militărós adj. m., pl. milităróși; f. milităroásă, pl. milităroáse

militărós adj. m., pl. milităróși; f. sg. milităroásă, pl. milităroáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MILITĂRÓS adj. cazon, (rar) marțial. (Purtare ~oasă.)

MILITĂROS adj. cazon, (rar) marțial. (Purtare ~.)

Intrare: milităros
milităros adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • milităros
  • militărosul
  • militărosu‑
  • milităroa
  • milităroasa
plural
  • milităroși
  • milităroșii
  • milităroase
  • milităroasele
genitiv-dativ singular
  • milităros
  • militărosului
  • milităroase
  • milităroasei
plural
  • milităroși
  • milităroșilor
  • milităroase
  • milităroaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

milităros

etimologie:

  • Militar + sufix -os.
    surse: DEX '98 DEX '09